Listeners:
Top listeners:
play_arrow
radio SOMEȘ radio SOMEȘ - tradiție și folclor
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Poiana Stampei jud. Suceava
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Turulung jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Turt jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Terebesti jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Supur jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Socond jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Santau jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Racsa jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Orasu Nou jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Micula jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Lazuri jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Homoroade jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Camarzana jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Calinesti Oas jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Beltiug jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Agris jud. Satu Mare
play_arrow
Calator prin Ardeal Municipiul Zalau jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Treznea jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Surduc jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Nusfalau jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Mesesenii de Jos jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Maeriste jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Horoatu Crasnei jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Galgau jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Crasna jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Agrij jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Buciumi jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Bobota jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Banisor jud. Salaj
play_arrow
Calator prin Ardeal Comuna Sarmasu jud. Mures
today19/11/2024
Descoperiri în Mangalia, care indică posibilitatea producerii de cutremure locale în Dobrogea, deși regiunea era considerată de mediul științific un teritoriu stabil din punct de vedere tectonic, arată un studiu științific realizat de o echipă de 18 cercetători români și publicat în revista EGUsphere.
Cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Stadionului Municipal Mangalia și a supravegherii arheologice aferente, cercetătorii au identificat sedimente marine și un strat arheologic din perioada otomană, informează dobrogealive.ro.
În urma studiului, care s-a desfășurat pe doi ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că în urmă cu 200-300 de ani zona studiată a coborât sub nivelul mării, ceea ce a permis acumularea sedimentelor marine cu o grosime de 4 metri. Scufundarea a fost urmată de o ridicare a terenului până la nivelul de aproximativ 10 metri deasupra mării, unde se află în prezent.
Cercetătorii au analizat și posibilitatea ca aceste sedimente să fi fost depuse de oameni sau de un val de tip tsunami, însă echipa de cercetători au concluzionat că doar ipoteza unei mișcări tectonice este plauzibilă.
Practic, studiul relevă că în Dobrogea s-au produs recent mișcări tectonice verticale amploare, deși regiunea este considerată stabilă din acest punct de vedere. Această stabilitate este un factor favorabil atunci când sunt dezvoltate proiecte importante de infrastructură, așa cum a fost de exemplu construirea centralei nuclear-electrice de la Cernavodă. Totodată, concluziile studiului schimbă modul în care sunt înțelese schimbările de nivel ale Mării Negre din trecut, dar și evoluția cetăților grecești antice de pe malul mării, a explicat pentru “Dobrogea Live” coordonatorul grupului de cercetători, dr. Virgil Drăgușin, cercetător în cadrul Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române.
„Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât în mare, probabil printr-o mișcare tectonică, fiind umplută de nămoluri și nisipuri. În același timp, locuitorii vechiului sat Mangalia au aruncat în această zonă gunoi ce conținea resturi alimentare (oase de animale și cochilii de midii), fragmente de vase, fragmente de țiglă, cuie, lemn ars, dar și bălegar. Zona s-a ridicat ulterior printr-o mișcare extraordinară pe verticală. Nu știm dacă aceste mișcări individuale de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani. Cert este că s-au produs în intervalul 1670 – 1878, potrivit datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a spus dr. Drăgușin.
Scris de: Petrica
Emisiune informativă pe teme de actualitate.
closeCopyright radio SOMES 2024
Comentarii Articole (0)