Hram la Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din Bistrița, săvârșit de Preasfințitul Samuel Bistrițeanul!

Vineri, 21 noiembrie 2025, comunitatea ortodoxă din municipiul Bistrița a sărbătorit cu mare evlavie praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, în cadrul hramului Bisericii „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” de la Coroana.

Evenimentul a fost onorat de Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care a oficiat Sfânta Liturghie în prezența unui sobor numeros de clerici.

Aceasta a fost prima Sfântă Liturghie săvârșită de Preasfinția Sa în Bistrița după alegerea ca Episcop-vicar, marcând un moment special pentru întreaga comunitate.

Slujba și soborul de preoți.

Din soborul slujitor au făcut parte:

• Pr. Cornel Coprean, consilier cultural al Arhiepiscopiei Clujului;

• Pr. Ioan Marius Pintican, protopopul de Bistrița și parohul bisericii;

• Pr. Alexandru Vidican, fost protopop al Bistriței;

• Pr. Nicolae Feier și Pr. Vasile Beni, precum și alți preoți invitați.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Bisericii „Coroana”, condusă de prof. Rozalia Fucă-Tomescu.

Cuvânt de învățătură și semnificația praznicului.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfințitul Samuel Bistrițeanul a vorbit despre importanța Intrării în Templu a Maicii Domnului, explicând legătura între rugăciunile părinților săi, Ioachim și Ana, și cele ale dreptei Ana, mama prorocului Samuel. Ierarhul a subliniat că sărbătoarea nu este menționată în Evanghelii deoarece acestea sunt centrice pe Hristos, ci se bazează pe scrieri precum Protoevanghelia lui Iacob.

 „Nu găsim scris în Evanghelie ceva despre Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pentru că toate Evangheliile au un caracter cristocentric, adică se axează doar pe persoana Mântuitorului și pe lucrarea Sa mântuitoare. Și atunci, de unde știm să sărbătorim acest eveniment? Din scrieri precum Protoevanghelia lui Iacob, care relatează cel mai clar despre intrarea Fecioarei în templu.                                                                                                                                                                                                Știți, Maica Domnului a fost rodul unor rugăciuni îndelungate făcute de părinții ei, drepții Ioachim și Ana, care cereau de la Dumnezeu măcar un copil. Și după îndelungă rugăciune și așteptare, Dumnezeu le-a dăruit-o pe cea care avea să devină Maica Mântuitorului. Iar ei, atunci când s-au rugat, au și făgăduit că pruncul dăruit de Dumnezeu va fi închinat Domnului. Acest fapt se aseamănă foarte mult cu ce găsim în Cartea întâi a Regilor, la părinții prorocului Samuel. Mama lui, dreapta Ana, se ruga cu durere, cu toată ființa. Spune Scriptura că marele preot Eli o privea și vedea cum i se mișcă doar buzele, fără să audă vreun cuvânt. Pe vremea aceea oamenii nu se rugau în tăcere, ci cu voce tare. Și el a crezut că nu e în ordine cu ea, dar ea i-a spus: «Domnul meu, eu m-am rugat din durerea inimii mele». Aceasta este, am putea spune, prima rugăciune a inimii. Iar Dumnezeu i-a împlinit cererea, dându-i pe prorocul Samuel, pe care apoi l-au dus la templu, închinându-l Domnului.”

Preasfinția Sa a evidențiat și rolul teologic al Maicii Domnului: „Ea a ajuns să fie Maica Pâinii Vieții, pentru că Fiul pe care L-a născut este și Cuvântul lui Dumnezeu, și Pâinea cea vie care se coboară din cer. Noi ne împărtășim cu Trupul și cu Sângele Domnului Hristos, iar El și-a luat trup din pântecele ei. Ea, care a fost hrănită de îngeri cu pâine cerească, devine Maica Pâinii Vieții.”

„Ea a ajuns să fie Maica Pâinii Vieții, pentru că Fiul pe care L-a născut este și Cuvântul lui Dumnezeu, și Pâinea cea vie care se coboară din cer. Noi ne împărtășim cu Trupul și cu Sângele Domnului Hristos, iar El și-a luat trup din pântecele ei. Ea, care a fost hrănită de îngeri cu pâine cerească, devine Maica Pâinii Vieții.”

Mulțumiri și distincții.

La final, părintele protopop Ioan Marius Pintican i-a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, iar Preasfințitul Samuel Bistrițeanul a primit o icoană cu Maica Domnului în semn de prețuire.

La sărbătoare au participat și oficialități civile și județene, printre care:

• Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud;

• Teofil Cioarbă, prefectul județului;

• Gabriel Lazany, primarul municipiului Bistrița;

• viceprimarul Ștefania Stere, alături de alți invitați.

Istoric și importanța bisericii.

Biserica „Coroana”, cel mai vechi monument istoric al municipiului, datează din secolul al XIII-lea și a fost construită în stil gotic timpuriu între anii 1270–1280. Edificiul a fost remodelat între 1518–1520 în stil gotic târziu și a cunoscut ulterior adăugiri baroce. Denumirea de „Coroana” provine din perioada în care biserica a aparținut Coroanei Habsburgice și a fost utilizată drept biserică militară.

Biserica adăpostește în prezent trei parohii:

• Parohia „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, avându-l ca paroh pe Ioan Marius Pintican;

• Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, păstorită de Nicolae Feier;

• Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, păstorită de Vasile Beni.

În curtea bisericii se află și Panteonul Bistriței, închinat eroilor și personalităților marcante ale județului. Din 2017, lăcașul a beneficiat de ample lucrări de conservare și renovare, la interior și exterior, păstrându-și atât valoarea istorică, cât și spirituală.

O tradiție de secole și o prezență arhierească marcantă.

Biserica de la Coroana a fost resfințită anterior, pe 21 noiembrie 2019, de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Andrei, Preasfințitul Ignatie și Preasfințitul Visarion. Evenimentul de anul acesta, prin prezența Preasfințitului Samuel Bistrițeanul, a consolidat tradiția și legătura dintre comunitatea bistrițeană și ierarhia locală, subliniind importanța spirituală a praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului.