„x=?”, un editorial de Viorel Negru

X este un politician, dar nu se înscrie cu litere de aur în istoria contemporană. Asta pentru că nu a făurit vreun miracol al dezvoltării pe bază de doctrină.

X este un produs post-decembrist al înaintării în grad pe criterii politice şi bugetare. Adică pe bani.

În ultimul timp, doctrina partidului îl încurcă atât de mult încât toate reflexele emoționale se concentrează asiduu pe persoană fizică. Critica, constructivă când are chef, a devenit o luptă acerbă a cărui miză este concepută pe baze personale. Mai pe şleau, X nu suportă să-i fie atinsă imaginea, de un alb strălucitor, în opinia sa. Orice merge rău este din vina altora. Orice merge bine este un merit personal sau al partidului. Ar fi frumos să spunem pentru susținătorii lui X că este farul călăuzitor spre prosperitate. Că este mintea luminată a unui tărâm de basm unde trăiesc oameni obișnuiți. Că este lanterna noastră în întunericul unei vieți civice anoste. Că este soarele, luna , stelele şi orice altă sursă de lumină convențională sau nu.
Putem să-l lăudăm pentru că se duce la muncă şi postează pe facebook, că se duce la biserică şi postează pe facebook, că se fotografiază cu miniștri şi postează pe facebook, că semnează un contract şi postează pe facebook, că participă la şedințe şi postează pe facebook, că aprinde luminițe de sărbători şi postează pe facebook. Totul pentru o imagine de om a cărui singură grijă este calitatea vieții oamenilor. Cine îl critică este un proscris, un neinformat, un neavenit, un nenorocit, un factor destabilizator, un mincinos, un element nociv pentru societate, un virus netrebnic ce atacă sănătatea socială a tărâmului ce nu cunoaşte vreo boală.

În concluzie, X este pe nedrept criticat. X nu are nicio vină.
El munceşte necontenit pentru implementarea unui program, anunțat în campania electorală, biblia unei prosperități aşteptate de cetățeni de 32 de ani. Uneori este nervos, dar cine n-are nervi când munceşte şi îi sunt contestate meritele?

Prin prisma acestui adevăr de necontestat, logic, rata inflației a crescut, ouăle s-au scumpit, untul la fel, pâinea și carburanții aşişderea, serviciile, ROBOR-ul, gazul și energia electrică, lemnul de foc etc.

Pe X nu-l afectează. Este de înțeles de ce de la înălțimea unui salariu de peste 13.000 lei lunar, cât are şi domnia sa, vezi lucrurile altfel. Adică în lumina realizărilor tale. A fi bugetar este o mândrie, o fiță a momentului. Privații să se descurce, dacă au vrut să fie capitalişti.
X are mulți fani care îi cântă osanale, îi distribuie orice scoate pe gură. Membri de partid și susținători îi mulțumesc că există. Da, pe facebook, lumea îi mulțumeşte că există și că luptă cu elementele retrograde, reprezentate de dușmanii din politică sau din presă.
X este curat. Cineva a spus că este curat ca lacrima. Altcineva că este cel mai bun șef ever. Ce șef? Boss, frate meleu. Nu putem contrazice o asemenea afirmație, dar ea pare logică atâta timp cât Coşbuc şi Rebreanu au plecat de pe aceste plaiuri ca nişte trădători.
X a fost plecat, dar s-a întors. Pentru că iubeşte această citadelă, oamenii, iar țelul său în viață este prosperitatea semenilor. Nu se gândeşte la prosperitatea sa, nici la firmele abonate la banii publici, nici la implementarea membrilor de partid în structurile bugetare. X se gândeşte la alții.

Să ne trăiți, domnule X! Suntem mulți care vă criticăm, dar dumneavoastră n-aveți nicio vină. Noi suntem vinovați. Suntem orbi. Nu vedem lumina. Dar simțim ipocrizia partidului din făptura aleasă a unui politician ca dumneavoastră.

Vorba aceea:
Priviți aceste rațe, ce moarte încă zboară,
Tot ceea ce se-ntâmplă,
e dragoste de țară….

P.S. X este cine doriți dumneavoastră.