Originar din satul Chiuzbaia, Daniel Breban își revendică cu mândrie rădăcinile din Țara Chioarului, iar legătura cu locurile natale se reflectă atât în repertoriul său, cât și în felul în care privește tradiția și patrimoniul cultural maramureșean.

Performanța de la Mamaia vine în contextul unui parcurs artistic construit cu seriozitate și multă muncă. Daniel este student în anul III la Universitatea Națională de Muzică București, specializarea violă. A început studiul muzicii la vioară, însă, din clasa a VII-a, a ales viola, instrument pe care îl consideră cel mai apropiat de sensibilitatea sa artistică.

Experiența acumulată în ultimii ani îl recomandă deja ca pe un muzician de perspectivă. Daniel Breban a evoluat timp de doi ani consecutiv în Orchestra Junior a României, iar în 2023 a fost membru al Orchestrei Regale de Tineret Concertgebouw, experiențe care au contribuit la dezvoltarea sa profesională și la consolidarea unei formații muzicale de nivel înalt.

Dincolo de performanța artistică, Daniel rămâne profund conectat la tradiția locului din care provine. Este colecționar de obiecte vechi și piese de port din Țara Chioarului, preocupare care spune multe despre felul în care își construiește identitatea artistică și despre respectul pe care îl poartă moștenirii culturale locale.

„Trofeul merge în Țara Chioarului, la Daniel Breban! (…) Iubește și păstrează tradiția: este colecționar de obiecte vechi și piese de port din Țara Chioarului”, a transmis Iuliana Tudor.

Victoria de la Mamaia reprezintă astfel nu doar o performanță personală pentru Daniel Breban, ci și o bucurie pentru comunitatea din care provine. Trofeul ajunge în Maramureș purtând cu el povestea unui tânăr care reușește să îmbine formarea muzicală academică, excelența instrumentală și dragostea pentru tradiția strămoșească.

Pentru Țara Chioarului, numele lui Daniel Breban devine, astfel, un motiv de mândrie și un exemplu că rădăcinile locale pot deveni o sursă de inspirație pentru performanță artistică la cel mai înalt nivel.

Felicitări Daniel Breban!

Organizatorii au anunțat că festivitatea va începe la ora 12:30, pe un teren special amenajat în inima satului, în apropierea cetății vechi. De-a lungul zilei, participanții vor avea ocazia să urmărească și să participe la o serie de activități culturale, artistice și recreative menite să pună în valoare tradițiile locale și să promoveze identitatea culturală a regiunii.

Spectacolul va fi deschis de artiști de renume precum Oana Matei-Coruți, Sonia Rațiu, Deta Luga și Mihaela Grindean, care vor aduce pe scenă momente de muzică și poezie inspirate din folclorul românesc. La eveniment va participa și ansamblul folcloric „Ciceu” format din talentați dansatori și interpreți locali, precum și un grup de copii din Cunești, care vor evolua în tradiționalele costume populare, încântând publicul cu dansuri și cântece autentice.

Un moment special va fi reprezentat de interpretările Grupului Instrumental, condus de Vasile Pop, coordonatorul evenimentului, care va încânta audiența cu muzică instrumentală și interpretări tradiționale. Atmosfera va fi întreținută și de alte surprize artistice, menite să evidențieze frumusețea și bogăția culturii locale.

Organizatorii și-au exprimat speranța că evenimentul va fi un succes și că va contribui la păstrarea și promovarea tradițiilor și obiceiurilor din zonă. Pentru comunitate, „Ceremonia cetăței Ciceului” reprezintă o oportunitate de a se reconecta cu rădăcinile lor și de a le transmite mai departe generațiilor viitoare.

După momentele artistice, participanții se vor putea bucura de o masă tradițională și de discuții în aer liber, într-un ambient de convivialitate și prietenie. Toți cei interesați sunt invitați să participe și să se bucure de această zi dedicată valorilor culturale ale satului Ciceu Giurgești.

Potrivit informării publice transmise de autoritățile locale, strada Liviu Rebreanu, între intersecțiile cu străzile Crișan și Victoriei, va fi închisă circulației începând din 26 august, ora 18:00, până în 31 august, ora 12:00.

Pentru șoferii care se deplasează spre Fizeș, Sic, Geaca, Sânmartin și Târgu Mureș, autoritățile recomandă ruta de deviere: strada Bobâlna – strada 1 Decembrie 1918 – strada Horea – strada T. Vladimirescu – strada Gării – strada Liviu Rebreanu.

O a doua restricție este programată vineri, 28 august, între orele 17:00 și 20:00, când circulația va fi restricționată pe tronsonul dintre intersecția străzii Bobâlna cu Liviu Rebreanu și intersecția străzii 1 Decembrie 1918 cu strada Horea.

Gherla intră în atmosfera festivalului.

Restricțiile sunt necesare pentru organizarea evenimentelor programate în perioada 28–30 august 2026. Gherla va găzdui, în această perioadă, și Campionatul European de Majorete, competiție care va reuni echipe de majorete din Europa.

Pe lângă competițiile sportive, programul festivalului include spectacole muzicale, folclor, dans, stand-up comedy, expoziții și evenimente culturale, în mai multe locații din oraș, printre care Parcul Mare și Casa Lászlóffy.

Evenimentele sunt organizate de Primăria și Consiliul Local al municipiului Gherla, iar autoritățile le cer participanților la trafic să țină cont de semnalizarea rutieră și de rutele de deviere pentru a evita blocajele.

Recomandare pentru șoferi: dacă aveți drum prin centrul Gherlei în următoarele zile, verificați traseul înainte de plecare și luați în calcul un timp suplimentar pentru deplasare.

Manifestarea este programată să înceapă la ora 14:30, în parcul din vecinătatea Primăriei Valea Lungă. Sărbătoarea continuă o tradiție locală desfășurată de-a lungul anilor în preajma zilei de 15 august. Evenimentele anterioare ale manifestării au reunit localnici, fii ai satului și iubitori ai folclorului, într-o atmosferă de sărbătoare.

Artiști și momente artistice.

Potrivit programului anunțat de organizatori, pe scenă vor urca numeroși interpreți și invitați. Printre aceștia se numără Alexandra Băcilă, Maria Uțiu, Daria Costea, Gabriel Bucur, Aurelian Adam, Ovidiu Axente, Moldovan Viorica, Coman Lucreția, Ioana și Ovidiu Țăran, Cătălin Bobar și George Cătănă.

Programul continuă cu Cristina Haneș, Alexandru Zaharie, Teodora Hațegan, Daria Stoia, Anda Truța, Isabela Handrea, Kondo Cristina Ștefania, Irina Dolcoș și Maya Opra. Pe afiș sunt menționați, de asemenea, Gabra David și Andrei Jata, la instrument.

Un loc important în program îl ocupă formațiile și grupurile folclorice. Publicul va putea urmări Ansamblul Folcloric „Valea Târnăvelor”, coordonat de instructorul Mihai Gogâță, ai cărui membri sunt menționați ca fiind câștigătorii concursului „The Ticket” – 2025.

Vor participa și Ansamblul Folcloric „Purtata Secașelor”, coordonat de Roxana și Ștefan Radu, finaliști ai emisiunii „Românii au talent 2026”, precum și Grupul vocal folcloric „Bobocel de pe Târnave”, coordonat de Aurica Bacea. Programul include și un moment de dans țigănesc susținut de elevi ai Școlii Gimnaziale „Ion Bianu”.

Folclor, tradiție și distracție în aer liber.

Serbarea „Mărie, dragă Mărie” este una dintre manifestările care pun în valoare tradițiile și cultura populară din Valea Lungă și din zona Târnavelor. De-a lungul edițiilor precedente, evenimentul a avut în centrul său muzica populară, dansurile tradiționale și întâlnirea comunității.

Manifestarea din acest an îi are ca prezentatori pe Cristina Haneș, Alexandru Zaharie și Irina Dolcoș.

Seara se va încheia cu discotecă în aer liber, organizatorii invitând publicul să rămână alături de artiști și să petreacă împreună până la finalul sărbătorii.

15 august 2026, ora 14:30, parcul din vecinătatea Primăriei Valea Lungă – o nouă întâlnire a comunității sub semnul tradiției, al muzicii populare și al bunei dispoziții, la cea de-a XXI-a ediție a serbării câmpenești „Mărie, dragă Mărie”.

Festivalul se desfășoară într-un cadru natural spectaculos, la poalele munților, și propune două seri de muzică live, cu un program variat, care reunește artiști cunoscuți ai scenei folk și rock. Vineri, 14 august, concertele încep de la ora 18:00, iar pe scenă vor urca Vasile Șeicaru și Nae Matei, Emeric Imre & Marius Roje, Angela Mărișan, Cristi Bucă, Majay Győző și Florin Săsărman & Gabriel Dody. Programul primei seri va fi deschis de Maria Matean.

Sâmbătă, 15 august, festivalul continuă cu o nouă serie de concerte. Publicul îi va putea asculta pe Halta H, Dan Vană, Daniel Iancu, Karina Muntean, Toni Vlad și Sorin Gazdac & prietenii, iar în deschidere va evolua Cornel Pop. Organizatorii promit o atmosferă specifică marilor întâlniri muzicale, în care muzica live și peisajul de la Colibița se vor completa reciproc.

Evenimentul este organizat de Toni Vlad și Asociația Autentică Valea Bârgăului, cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, prin Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, și al Primăriei Bistrița-Bârgăului. Festivalul este prezentat de Iulia Stupinean și reprezintă o nouă inițiativă menită să pună în valoare zona Colibița prin cultură, muzică și evenimente dedicate publicului larg.

Pe lângă programul artistic, Sfinx Colibița Live Music Festival este și o invitație de a petrece un weekend de vară într-una dintre cele mai apreciate destinații turistice din Bistrița-Năsăud. Întâlnirea dintre muzică, natură și atmosfera de vacanță poate transforma cele două seri într-o experiență aparte pentru localnici și turiști.

Accesul este de 20 de lei pentru fiecare seară, iar concertele au loc la Fisherman’s, Colibița 229B. Organizatorii îi așteaptă pe toți cei care iubesc folkul, rockul și muzica interpretată live la prima ediție a festivalului, care își propune să devină un reper al evenimentelor muzicale de la Colibița.

Manifestarea este organizată de Primăria și Consiliul Local Gilău, împreună cu Parohia Ortodoxă „Sf. Nicolae” Someșu Rece, și își propune să aducă în prim-plan portul popular, muzica tradițională și obiceiurile care păstrează vie identitatea satului.

Programul va începe la ora 10:00, cu Sfânta Liturghie oficiată la Biserica „Sf. Nicolae” din Someșu Rece. De la ora 13:30, atenția se va muta către programul artistic pregătit pentru participanți.

Pe scenă vor urca Mihalea Grindean, Ramona Neamț și Dana Purcel, alături de Nicolae Turcu și Grupul „Florii” din Apuseni. Atmosfera tradițională va fi completată de Ansamblul folcloric „Cununa Apusenilor” și Ansamblul folcloric „Comunitatea Apusenilor”.

Programul artistic îi mai include pe Denisa Giurgiu, Ana Maria Mariș, Adela Burcă, Dragoș și Decebal Cimpean și Elisa-Georgeta Wenrich, precum și pe Raluca și formația.

Un moment aparte al sărbătorii va fi demonstrația ecvestră susținută de Haiducii din Valea Seacă, care va aduce un plus de spectaculozitate evenimentului și va completa atmosfera de sărbătoare.

Organizatorii îi așteaptă pe localnici, fii ai satului plecați în alte zone ale țării sau în străinătate, dar și pe toți cei care iubesc tradițiile și folclorul românesc, la o zi de întâlnire și bucurie în comunitate.

Evenimentul se va desfășura în comuna Gilău, sat Someșu Rece, în zona Tabără, în apropierea Fabricii de oxigen.

„Fiii Satului” rămâne, astfel, un prilej de reîntâlnire pentru comunitate și o ocazie de a păstra și transmite mai departe tradițiile și valorile culturale ale satului Someșu Rece.

Deschiderea circulației pe acest tronson marchează un moment important pentru Sălaj, prin facilitarea accesului către principalele centre urbane și economice ale regiunii. Noua porțiune de autostradă contribuie la reducerea timpilor de deplasare și creează premise pentru o mai bună conectare a județului cu restul țării.

Prezent la evenimentul de inaugurare, președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, a subliniat importanța investiției atât pentru infrastructura rutieră, cât și pentru perspectivele de dezvoltare ale județului.

„Sunt bucuros pentru darea în folosință a acestei secțiuni de autostradă, un obiectiv important nu doar pentru județul nostru și pentru Regiunea Nord-Vest, ci și pentru România”, a declarat președintele Consiliului Județean Sălaj.

Potrivit acestuia, tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului reprezintă mai mult decât o investiție în infrastructură, fiind și o nouă poartă de acces către județ.

„Acest tronson reprezintă o cale de intrare în Sălaj, care le va permite celor care ne vizitează să ne descopere așa cum suntem noi, cetățenii Țării Silvaniei: omenoși și primitori”, a transmis Dinu Iancu-Sălăjanu.

Consiliul Județean Sălaj vede în dezvoltarea infrastructurii rutiere una dintre premisele importante pentru creșterea atractivității județului. O conectivitate mai bună poate însemna acces mai rapid către marile centre urbane și economice, condiții favorabile pentru atragerea de noi investiții și oportunități suplimentare pentru dezvoltarea turismului local.

„Autostrada înseamnă conectivitate mai bună, acces mai rapid către marile centre urbane și economice, dar și noi oportunități pentru dezvoltarea județului, pentru atragerea investițiilor și pentru promovarea turismului”, a mai declarat președintele CJ Sălaj.

Dinu Iancu-Sălăjanu a transmis, totodată, mulțumiri constructorilor și tuturor celor implicați în realizarea investiției, apreciind eforturile care au făcut posibilă deschiderea circulației pe noul tronson.

La eveniment au participat ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, oficialități locale și județene, precum și reprezentanți ai constructorului.

Pentru Sălaj, deschiderea secțiunii Zimbor–Poarta Sălajului consolidează perspectiva unei conectări mai eficiente la rețeaua națională de transport și oferă județului noi premise pentru dezvoltare economică, investiții și promovare turistică.

Festivalul păstrează însă și componenta sa tradițională. Pe scenă vor urca formații de dansuri populare din zona Câmpiei Transilvaniei și din județele Mureș și Bistrița-Năsăud, printre acestea numărându-se „Dor de pe Câmpie” – Silivașu, „Bujorii Zaului” – Zau de Câmpie, „Ardealul Luduș” și „Plaiuri Bogățene” – Bogata, precum și formații de dansuri tradiționale rome.

Un loc important în cadrul sărbătorii îl ocupă oamenii comunității. Organizatorii vor premia elevii care au obținut rezultate deosebite la Evaluarea Națională, Bacalaureat, olimpiade și concursuri școlare, dar și profesorii care i-au sprijinit. Vor fi omagiate, de asemenea, familiile care sărbătoresc 25, 50 sau 60 de ani de căsnicie, precum și copiii și tinerii care promovează numele orașului prin muzică, dans, artă și alte activități culturale.

Pentru administrația locală, Zilele Sărmășene reprezintă mai mult decât un festival de muzică. Primarul Valer Botezan subliniază că adevărata bogăție a orașului este reprezentată de oamenii care îl iubesc, îl construiesc și îi duc numele mai departe. Evenimentul devine astfel o ocazie de a reuni comunitatea și de a pune în valoare atât performanța, cât și tradițiile locale.

Prin ediția din 2026, Zilele Sărmășene continuă să lege generațiile și să păstreze vie identitatea culturală a orașului. Muzica ușoară, folclorul, dansul popular și recunoașterea oamenilor de valoare se vor întâlni, la sfârșitul lunii august, într-o sărbătoare dedicată întregii comunități.

Primăria, condusă de primarul Teodor Ștefanca, pune în centrul aniversării comunitatea și legătura dintre generații. Programul se desfășoară în perioada 13–16 august 2026, iar unul dintre momentele principale este „Întâlnirea cu Fiii Satului”, programată pentru 15 august, de la ora 14:00. Evenimentul va reuni localnici, bârsăneni plecați în alte zone ale țării sau în străinătate și invitați speciali.

Manifestările includ participarea la Sfânta Liturghie, un alai de căruțe și călăreți, precum și un amplu program artistic susținut de ansambluri și interpreți de muzică populară. Prin aceste activități, administrația locală își propune să păstreze vii portul, cântecul, dansul și tradițiile maramureșene.

Un alt moment important este ziua de 16 august, când la Căminul Cultural Bârsana va avea loc întâlnirea „Bârsana – 700 de ani de istorie vie”, dedicată locurilor, oamenilor și patrimoniului comunei. În aceeași zi va fi organizată și „Nunta de Aur”, prin care vor fi celebrate familiile care au ajuns la 50 de ani de căsătorie.

Pentru Primăria Bârsana, aniversarea nu reprezintă doar o privire spre trecut, ci și o ocazie de a consolida comunitatea și de a promova patrimoniul local. Comuna își promovează inclusiv obiectivele turistice, precum Mănăstirea Bârsana, bisericile de lemn și Muzeul de icoane și carte veche „Episcopul Gavril de Bârsana”.

„700 de ani. O singură Bârsană. O singură familie” este mesajul care reunește întreaga sărbătoare. Pentru administrația locală, aniversarea este un prilej de a le transmite celor plecați departe că, indiferent unde i-a purtat viața, Bârsana rămâne acasă