„La începutul lui 2024 a fost o indexare de 13,8%, ea a fost precedată de o indexare de 5,1%. Media pensiilor de serviciu, pentru soldat gradat – 3.258, subofițeri – 4.000, ofițeri – 6.441, general – 12.873. Vreau să demontez un mit, că pensiile în Armată sunt uriașe. Într-adevăr, avem 10 pensii care sunt între 43.123 și 56.160 lei. Ele aparțin unor magistrați militari. Cea mai mare pensie militară este 38.998 lei pentru generali,” a explicat Angel Tîlvar, la Antena 3 CNN.

Ministrul a insistat asupra faptului că, deși există câteva pensii care depășesc sume mari, majoritatea pensionarilor din Armată primesc sume semnificativ mai mici, ce reflectă, de fapt, salariile și gradul lor în cadrul instituției. De asemenea, Tîlvar a precizat că aceste pensii nu sunt un indicator al unei disproporții în comparație cu alte sectoare ale bugetului public, fiind vorba despre un sistem reglementat prin norme precise.

Referindu-se la structura Ministerului Apărării Naționale, Tîlvar a precizat că instituția funcționează ca o „Românie în miniatură”, având nu doar militari activi, ci și personal civil, orfani, răniți în teatrele de operații, văduve de război și veterani, beneficiari ai unui sistem de ajutor diversificat.

„În afară de pensii avem indemnizații prin care ajutăm pe cei care au pensii mici din punct de vedere al compensărilor la energia electrică, decontăm o parte din cheltuielile pentru tratament și pentru refacere, de asemenea, pentru că MApN este o Românie în miniatură, întâlnim militari activi, dar întâlnim și personal civil, sunt ai noștri și orfanii și cei răniți în teatrele de operații și văduvele de război și veteranii de război. În MApN avem spitale, policlinici, cultul eroilor, ansambluri artistice, sport, instituții de învățământ, este o Românie în miniatură,” a spus ministrul Apărării.

Tîlvar a menționat și contextul legislativ actual, referindu-se la proiectul de lege privind soldele, care urmează să fie discutat de Curtea Constituțională după 4 februarie. „În ceea ce privește soldele de grad, MApN nu s-a opus în Parlament proiectului de lege care viza soldele. Așteptăm ca după 4 februarie Curtea Constituțională va reveni și atunci să vedem ce metode putem găsi pentru a îndeplini un lucru pe care ni-l dorim și noi,” a explicat acesta.

„Suntem extrem de întârziaţi în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei la nevoile de refacere a rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului. Legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie de aproape trei ani să ajungă în Parlament, ca atare există o orientare politică pe care trebuie să o luăm în considerare în România, care spune că unica soluţie este reintroducerea serviciului militar obligatoriu”, a declarat generalul Virgil Bălăceanu într-o intervenție pentru publicația news.ro.

Deciziile politice „întârziate sau gândite prost”, dar mai ales întârziate şi neasumate de către clasa politică „se decontează, până la urmă, tot de poporul român”

„Nu ştiu cât de pregătiţi sunt tinerii la ora actuală ca serviciul militar să devină obligatoriu, de altfel, România, în sine. De ce? Pentru că, iată, legea de pregătire a populaţiei pentru apărare întârzie atât de mult, iar la un moment dat se ajunge la un gen de ping-pong între Parlament, Guvern și ministerele care trebuie să dea avizele pentru legea respectivă etc. Este incredibil ce se întâmplă în România şi se întâmplă, din păcate, în timpul de acum”, a subliniat generalul Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO.

Virgil Bălăceanu a avertizează asupra faptului că, dacă nu va fi rezolvată „problema legislativă” şi nu va fi făcută „o campanie de promovare” pentru refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, atunci va trebui reintrodus serviciul militar obligatoriu.

„Ne amintim de Armată şi de faptul că trebuie să o apreciem şi să o sprijinim doar în situaţiile de criză. Atunci când lucrurile sunt liniştite, se spune că «pensiile militare de stat sunt nişte pensii nesimţite». Eu am următoarea convingere: că dacă ruşii vor ajunge la gurile Dunării, drepturile militarilor vor fi extrem de mult luate în seamă, dar întrebarea devine retorică: trebuie să avem o prezenţă a forţelor militare ruse la gurile Dunării ca armata in corpore – partea activă şi partea în rezervă – să fie luată în seamă? Sau noi trebuie să purtăm grija Armatei tot timpul?”, concluzionează generalul Virgil Bălăceanu.