Sărbătorile Centenarului naşterii lui Avram Iancu, din 1924 au fost cele mai ample din perioada interbelică la care au participat regele Ferdinand I al României, regina Maria, alte personalităţi politice sau oameni de seamă ai României făurită la 1918: Ion I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru Lapedatu, ministrul Cultelor şi Artelor, dr. Ilie Miron Cristea, patriarhul României, dr. Nicolae Bălan, mitropolitul ortodox al Ardealului, Î.P.S. Gurie, arhiepiscopul Basarabiei, Vasile Goldiş, preşedintele Asociaţiunii ASTRA cu membrii Comitetului Central pentru Literatura şi Cultura Poporului Român din Transilvania şi al ASTREI Centrale, cu sediul la Sibiu, istoricul Silviu Dragomir, mitropolitul greco-catolic al Blajului şi al Bisericii Unite cu Roma, Î.P.S. dr. Vasile Suciu, Octavian Goga din partea Academiei Române, generalul Alexandru Averescu, fost prim ministru al României, generalul Constantin Prezan, generali-inspectori de armată, ofiţeri, dr. Vasile Gheorghiu din partea ASTREI bucovinene, prof. univ. dr. Ioan Lupaş, membru al Academiei Române, care la Ţebea, la mormântul lui Avram Iancu a rostit o frumoasă cuvântare.

Chiar dacă organizatorii manifestării comemorative din acest an, de la Țebea, au organizat manifestările mai bine ca niciodată în ultimii ani, munca și strădaniile lor au fost umbrite sau înjumătățite de lipsa de la manifestări a conducătorilor celor mai înalte și importante instituții din România.

Spre veșnica lor rușine Președintele României, președinții Senatului și Camerei Deputaților din Parlamentul României, Premierul României și președinții celor mai importante partide din România au lipsit de la manifestări transmițînd doar coroane și mesaje protocolare. Au lipsit de asemenea reprezentanții Patriarhiei României, ai Casei Regale a României, cei ai Academiei Române (reprezentată doar de academicianul Ioan Bolovan) și cei ai Asociațiunii ASTRA, dovedind cu toții că nu au înțeles importanța momentului, nici importanța gestului lor ca exemplu de urmat pentru români și mai ales pentru tînara generație, dovedind că declararea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu” a fost doar o formalitate realizată la insistențele asociațiilor patriotice.

Comparînd participarea conducătorilor și făuritorilor României Mari la manifestările Centenarului nașterii lui Avram Iancu din 1924 cu particparea conducătorilor de astăzi ai României la manifestările Bicentenarului nașterii marelui erou, înțelegem măreția și valoarea celor care au realizat România Mare și micimea celor care conduc România în vremurile noastre.

Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu din România constată cu mare tristețe declinul constant al patriotismului în România, slăbirea pînă aproape la dispariție a educației cultural-patriotice oferite tinerei generații, datorită micimii actualilor conducători ai României, a formalismului de care dau dovadă și care în discursuri, dar nu în fapte, îl preamăresc pe Avram Iancu, dîndu-l exemplu de adevărat patriot și om politic, luptător și jertfitor pentru binele și prosperitatea neamului său.

In Anul Avram Iancu constatăm cu regret imposibilitatea de a ne ridica prin idealuri, fapte și realizări la înalțimea marilor înaintași, făuritori ai României Mari.

Cât de fals sună în aceste momente mesajul președintelui României, citit la Țebea de Mihai Somordole, Consilier de Stat – Departamentul Securității Naționale – Secretariat CSAT „Spiritul „Crăișorului Munților” a dăinuit peste timp și continuă să inspire prin forța, tenacitatea și noblețea idealurilor care au făcut din Avram Iancu cel mai mare erou național al românilor din Transilvania. (…) Încărcătura simbolică a sărbătorii de astăzi de la Țebea este una specială în acest an proclamat, la două secole de la nașterea sa. Demn de statura istorică a înaintașului său Horea, Avram Iancu a fost un lider desăvârșit, care a inspirat și a motivat mii de oameni prin devotamentul său pentru o cauză dreaptă, prin perseverența și prin puterea sa de sacrificiu. Avram Iancu a militat întotdeauna pentru solidaritate, dialog și înțelegere reciprocă, văzute nu doar ca mijloace de dobândire a libertății, ci și ca resorturi menite să contribuie la promovarea conștiinței naționale și la dezvoltarea statului român”, „Sunt încrezător că, atât timp cât ne cinstim eroii și continuăm să ducem mai departe moștenirea lor, avem un viitor prosper în față, într-o Românie puternică, modernă și democratică, parte a marii familii europene!”

Si-atunci adevărate și drepte sună doar sfaturile P.S. Nestor, episcopul Devei și al Hunedoarei:„În curgerea acestui an au fost aleși și încă se vor mai alege conducătorii țării. Pentru a avea conducători buni întregul popor român trebuie să ceară cu stăruință ajutorul lui Dumnezeu, pentru ca aleșii să fie dăruiți cu înțelepciune și cu luminarea minții, să fie iubitori de patrie și de neam precum Iancu și, mai ales, să fie jertfitori pentru a contribui substanțial la binele comun și pentru a aduce un strop de „fericire” în viața vremelnică a celor mulți, ca răsplata lor să fie dobândirea fericirii celei adevărate în Împărăția lui Dumnezeu. Veșnică să îi fie pomenirea, din neam în neam, eroului nostru Avram Iancu!”

Traiască veșnic duhul lui Iancu!

Evenimentul este dedicat eroului național Avram Iancu și va fi susținut de către Ansamblul Folcloric „Dor Transilvan” al Companiei de Transport Public Cluj.

Spectacolul este organizat de Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu” în parteneriat cu Festivalul Untold în contextul aniversării a 200 de ani de la nașterea conducătorului revoluției românilor din Transilvania de la 1848-1849.

Momentul dedicat lui Avram Iancu se va încheia cu o demonstrație de dans popular prezentată de Ansamblul „Dor Transilvan” pe un mixaj de muzică populară și muzică electronică.

Sâmbătă, 1 iunie, ora 17 la Cinema Florin Piersic se va lansa cartea “Biografia lui Avram Iancu”, scrisă de Iosif Sterca Șuluțiu. Tot atunci clujenii sunt invitați la prezentarea filmului “Avram Iancu împotriva imperiului”. Intrarea este liberă.

Anul 2024 marchează 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, erou național ce a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. Anul 2024 a fost instituit ca „Anul Avram Iancu”, printr-o lege care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 14 iulie 2023.

Avram Iancu a fost conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849. Supranumit ‘Crăişorul Munţilor’, s-a distins, odată cu începutul mişcării revoluţionare din primăvara anului 1848, printr-un spirit înfocat pentru libertate.

Biografia lui Avram Iancu

Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.

Susținător al luptei pentru emancipare națională

Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.

După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi, mai ales, după ce s-a trecut la reprimarea sângeroasă a mişcării româneşti de la Mihalţ de către autorităţile maghiare, Avram Iancu a cerut românilor să se opună acestor măsuri ”cu lancea, ca Horea”. Astfel a organizat o armată între Arieşul Mare şi Arieşul Mic (iunie 1848).

În cadrul celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, din 3/15-16/28 septembrie 1848, a avut o contribuţie semnificativă la adoptarea unui nou program revoluţionar care cuprindea: schimbarea aşezămintelor sociale şi politice din Transilvania prin recunoaşterea naţiunii române şi reprezentarea ei proporţională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria, acceptarea constituţiei liberale austriece din 25 aprilie 1848.

”Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea mea fericită”

Avram Iancu a continuat să susţină cauza românilor şi după înfrângerea Revoluţiei, aflându-se printre cei care au înmânat memorii împăratului de la Viena (februarie şi august 1850), dar fără a se concretiza ceva. Popularitatea de care se bucura în rândul românilor era incomodă pentru autorităţile austriece. Avram Iancu a fost arestat la un târg de ţară din Hălmagiu (15 decembrie 1849), însă a fost eliberat imediat în urma presiunii populare. Forţat de poliţie să părăsească oraşul, a revenit în Munţii Apuseni.

Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat, la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”.

La Țebea se află mormântului eroului național Avram Iancu, precum și mormintele altor revoluționari implicați în revoluția de la 1848. Totodată, la Țebea găsim monumentul istoric „Gorunul lui Horea”, un stejar vechi de peste 400 de ani, foarte gros, având o circumferință de 9 m. La umbra acestui stejar s-au adunat la sfat Horea, Cloșca și Crișan – capii răscoalei de la 1784 și moții lui. 

Locul unde se află Gorunul lui Horea, precum și mormântul eroului național Avram Iancu, dar și celelalte morminte ale celor care au luptat pentru țară este un loc istoric ce a fost numit PANTEONUL MOŢILOR.

Sărbătoarea națională organizată anual în comuna Baia de Criș va avea loc în data de 10 septembrie și va consta într-un ceremonial public dedicat omagierii Crăișorului Munților, serbarea continuând, în a doua parte a zilei, cu un spectacol folcloric”, a informat Prefectura județului Hunedoara.

Avram Iancu va fi comemorat duminică și în Câmpeni, Abrud, Blaj și Alba Iulia.

Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Ţebea) a fost un avocat român transilvănean care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Ţării Moţilor în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluţionare maghiare ale lui Lajos Kossuth.

„Ultima mea voință, ultimul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită” – a fost crezul marelui Avram Iancu.

Elena Vesa

Sărbătoarea are loc aici de peste 170 de ani în cinstea lui Avram Iancu şi a moţilor care au participat la Revoluţia de la 1848.

Activitățile vor debuta mâine la ora 12:00, când va fi săvârșită o slujbă de pomenire la monumentul „Crucea Iancului” din zona Fântânele. Vor urma depuneri de coroane și jerbe de flori și de discursuri ale oficialităților locale și județene.

De la ora 13:00, pe platoul de la Crucea Iancului iubitorii de cântec și tradiții vor asista la un spectacol folcloric, susţinut de artişti şi ansambluri folclorice de renume.

Pe scenă vor urca Veta Biriș, Cornel Borza, Adrian Neamțu – taragot, Alina Pinca, Mihai Mariș – taragot, Nicolae Turcu, Ionuț Candrea și Ioana Petran, Alexandru Potra, Florina Trif, Lucia Potra, Dana Purcel, Anicuța Roșu, Livia-Maria Hetea-Danciu, acompaniați de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, conducerea muzicală prof. dr. Ovidiu Barteș.

Vor prezenta cântece și jocuri tradiționale: Nicolae, Mihai și Emanuel Badiu, Taragotiștii din Mărișel, Ana Maria Mariș, Ioana Marc, Diana și Denisa Todea, Daria Alexandra Mariș, Mihaela Iulia Abrudan, Patricia Popa, Lavinia Danciu, Denisa Giurgiu, Andra Mariș, Delia Toderici, Adela Burcă, Dragoș Cîmpean, Andrada Mariș, Ștefan Suciu, Larisa Gurzău, alături de Ansamblul folcloric „Nepoții Iancului” – Mărișel, Grupul tradițional „Mărișana” –Mărișel, Ansamblul folcloric „Cununa Apusenilor” – Gilău, Ansamblul Folcloric ,,Șoimii Carpaților”- Florești și Ansamblul folcloric „Cununa Munților” din Măguri-Răcătău.

Crucea Iancului de la Mărișel a fost construită din lemn în anul 1924, pentru a marca aniversarea unui secol de la nașterea lui Avram Iancu (1824-1872). Ulterior a fost înlocuită cu una din piatră, iar locul a devenit unul de întâlnire anuală a moților care își cinstesc înaintașii și pe revoluționarul român Avram Iancu. 

Elena Vesa