O investigație Recorder arată că premierul Marcel Ciolacu a mai avut alte două zboruri cu avioane închiriate de Nordis.

Primul zbor a avut loc pe 9 martie 2022, cu un avion privat închiriat de firma Nordis Travel. La bordul avionului se aflau Vladimir Ciorbă, George Ivan (apropiat al lui Ciorbă), Marcel Ciolacu și nepotul său, Mihai Ciolacu, potrivit documentelor publicate. Aeronava a făcut o escală la Timișoara, unde s-au urcat la bord și Sorin Grindeanu și fiul său, alături de Alfred Simonis. Destinația finală a fost Madrid.

Motivul călătoriei nu este cunoscut, însă publicația menționează că în 9 martie a avut loc partida dintre Real Madrid și Paris Saint-Germain.

Un alt zbor privat a avut loc în perioada 18-21 august 2022, potrivit sursei citate. De data aceasta destinația a fost Nisa, iar la bord s-au aflat Vladimir Ciorbă, Monica Huyadi, Ion Bejeriță și Sorina Docuz.

Răspunsul premierului

„Am explicat public și am dovedit că nu am beneficiat de niciun serviciu fără să plătesc. Chiar dacă este un aspect care privește viața mea privată, am considerat necesar să explic fiind candidat pentru funcția de președinte. Am plătit politic pentru acest lucru. Nu există fapte penale. După cum bine cunoașteți, din bani publici am zburat doar la economic”, a transmis premierul, potrivit Digi24.

La finalul anului trecut, în presă au apărut informații că liderul PSD, Marcel Ciolacu, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu şi deputata PSD Laura Vicol împreună cu copiii lor au zburat de la Monaco în Bucureşti la sfârşitul lunii Mai 2022 cu jet privat închiriat de Nordis.

Laura Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, care a demisionat după scandalul Nordis, firma deținută de soțul ei, a afirmat ulterior că a zburat „de mai multe ori” cu Marcel Ciolacu, în avioane private.

Premierul a prezentat mai multe documente, despre care a spus că sunt facturile originale ale zborurilor private închiriate de compania Nordis și chitanțele care demonstrează că și-a plătit contravaloarea biletelor de avion.

Proiectul de ordonanță a austerității publicat duminică în transparență decizională de Ministerul Finanțelor include și o taxă specială pe construcții de 1,5% din valoarea acestora.

Impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (în 2025 la valoarea din 31 decembrie 2024), inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință.

Un impozit similar cu actualul impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat în 2015 și 2016, impozitul pe construcţii fiind calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Iar, ulterior, a fost eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Proiectul de OUG prevede că: „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere”.

Impozitul pe construcții este datorat de persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, dar și de persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. Sunt afectate și persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.