Festivitatea a debutat la cimitirul eroilor-martir, unde au avut loc un serviciu religios şi depuneri de jerbe şi coroane de flori la monumentul dedicat victimelor din 14 septembrie 1940. Au fost depuse jerbe şi coroane de flori şi la Monumentul Eroilor din centrul localităţii Ip.

“Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie”

“În fiecare an revenim aici, la Ip, pentru a comemora martirii unei fatidice nopți din septembrie 1940, când sute de nevinovați au căzut victime unor minți bolnave, întunecate de ură.

Ana Blandiana explica extrem de sugestiv că “atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie”. Iar comemorarea și rememorarea reprezintă gesturile firești și necesare pe care le putem face pentru a aduce un omagiu acestor martiri. Împreună, indiferent de etnie, opinii politice sau convingeri religioase, învățând din greșelile trecutului, și cu încredere și respect reciproc, putem construi o comunitate demnă de viitorul pe care îl dorim pentru proprii noștri copii.

Dumnezeu să îi ierte pe martirii de la Ip! Fie ca memoria lor să rămână veşnic în inimile noastre!”, se arată într-o postare pe Facebook a Consiliului Județean Sălaj.

“Astăzi, la 84 de ani de la acele evenimente tragice, ne adunăm aici, la Ip, nu doar pentru a aduce un omagiu victimelor, ci şi pentru a reflecta asupra valorilor care trebuie să ne ghideze pe noi, ca naţiune. Trebuie să ne amintim că ura şi intoleranţa nu au loc într-o societate democratică şi civilizată. Fiecare viaţă pierdută la Ip reprezintă o chemare la unitate, la respect reciproc şi la toleranţă. De altfel, comunitatea de aici şi din întreg judeţul Sălaj a arătat, de-a lungul anilor, că românii şi maghiarii pot trăi şi munci împreună, ca vecini, prieteni, colegi sau chiar soţi, pentru binele nostru, al tuturor”, a precizat prefectul judeţului Sălaj, Dari Toma, în alocuţiunea susţinută la monumentul dedicat martirilor din 14 septembrie 1940, din centrul localităţii Ip.

Evenimentul s-a încheiat cu defilarea plutoanelor de militari, pompieri şi jandarmi, pe muzica asigurată de Fanfara Promenada Zalău.

“Se împlinesc 239 de ani de când  aceşti neînfricați eroi au fost executați prin tragere pe roată pentru că au luptat pentru eliberarea neamului lor de sub tirania habsburgică. Execuţia barbară a celor 3 conducători ai răscoalei locuitorilor din Țara Moților, la ordinele guvernatorului Transilvaniei, baronul Brukenthal, a demonstrat disprețul și crunta oprimare la care românii transilvaneni erau supusi în propria țară.

foto: Execuția lui Horea și Cloșca

Noi cei de azi, urmașii acestor eroi și martiri,  îi omagiem și le păstrăm vie amintirea, așezându-i în Panteonul națiunii române. (…)Nu vom uita niciodată faptele și jertfa acestor eroi martiri, luptători pentru dobândirea dreptății, demnităţii și libertății românilor transilvăneni.”, se arată într-un comunicat al Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu.

Alături de reprezentanții filialelor din țară ale Societății Avram Iancu din România, la manifestările comemorative vor participa reprezentanții Mitropoliei Maramureșului, Clujului și Sălajului, Primăriei Cluj Napoca Consiliului Județean Cluj, Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Asociației Astra, Asociației Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Fundației Carpatica, Asociației Concordia Transilvană și Societății culturale Dragoș Vodă.

Desfășurarea comemorării:

1.    Cuvânt de deschidere a manifestării susținut de Președintele Societății cultural-patriotice AVRAM IANCU din România, d-nul Tiberiu Groza

2.    Intonarea Imnului de Stat al României.

3.    Te-deum pentru eroi susținut de Mitropolitul Andrei

4.    Depuneri de coroane și jerbe de flori

5.    Evocare istorică susținută de istoricul Mircea Abrudan

6.    Cuvânt primarul Emil Boc

7.    Intonarea Imnului Societății AVRAM IANCU

8.    Cîntece  patriotice cu ansamblul Rapsodia Someșană.

9.    Moment poetic prezentat de actorul Ruslan Bârlea

10.            Cântece  patriotice prezentate de corul ECOU

11.            Moment poetic prezentat de poetul Vasile George Dâncu.

12.            Cântece  patriotice prezentate de corul LAUDATIO

Elena Vesa

Biografia lui Traian Dârjan

Adjutantul aviator Traian Dârjan, s-a născut la 18 noiembrie 1920, în localitatea Someşeni, judeţul Cluj, într-o familie de agricultori. A urmat cursurile Şcolii din localitatea natală. A învăţat pilotajul avioanelor pe terenul aeroportului actual, unde în anul 1939 a fost brevetat pilot Gr. II. Apoi, din anul 1940 până în anul 1942, a urmat cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Naviganţi, clasându-se al 49-lea din 110 absolvenţi.

A efectuat mai multe zboruri pe aparate mai pretenţioase, aşa cum au fost cele de tip SET ori PZL, în urma cărora s-a putut aprecia că Traian Dârjan era un pilot capabil să zboare pe orice avion de vânătoare. Astfel, după ce a parcurs fără probleme programul de zbor pentru renumitul ,,sicriu zburător”, cum a fost socotit avionul italian Nardi, l-au trecut pe avionul românesc de vânătoare IAR-80, pentru care a demonstrat o adevărată vocaţie.

După terminarea Şcolii Militare de Subofiţeri Naviganţi a fost repartizat pentru antrenament pe avioanele de război, în faimoasa şcoală de vânătoare de la Galaţi.

Voinţă, spirit de iniţiativă, spontaneitate, perseverenţă şi caracter ferm

A fost repartizat apoi Grupului 9 Vânătoare, care se pregătea la Tiraspol, împreună cu germanii, pe avioanele Me-109 G. Acolo, noii camarazi, atât germani, cât şi români, i-au remarcat repede voinţa, spiritul de iniţiativă, spontaneitatea, perseverenţa şi caracterul ferm. Avea numai 23 de ani când stăpânea avioane deosebit de complexe şi pretenţioase, pe linie de pilotaj şi tehnică, promiţând de pe atunci că va fi un bun coechipier şi luptător aerian, ceea ce în aviaţia de vânătoare de atunci era destul de greu.

În luna septembrie a anului 1943, Grupul 9 Vânătoare a fost trimis pe frontul de Est şi o dată cu el a plecat şi Traian Dârjan, hotărât să-şi facă datoria, astfel încât, până la sfârşitul anului adunase 90 de misiuni executate la inamic, reuşind să doboare 3 avioane sovietice.

Misiune îndeplinită

Anul 1944 l-a găsit tot pe front, însă mai călit în lupte, bucurându-se de comanda şi strălucita camaraderie aeriană a unora dintre cei mai vestiţi piloţi de vânătoare ca Al. Şerbănescu, Bâzu Cantacuzino, Mucenica, Gh. Popescu, Dobran Nicoară, Lungulescu, Miron şi alţii.

A participat la lupte grele, duse eroic atât cu formațiile de avioane americane, cât și cu cele rusești.

După declanşarea ofensivei sovietice, vânătorii Gr. 9 Vt. au trebuit să susţină o luptă aeriană cu o formaţie masivă de avioane sovietice, la sud de Iaşi. Cu acea ocazie, Traian Dârjan a fost lovit în motorul şi radiatoarele de răcire ale avionului. A ajuns totuți să aterizeze, dar a fost luat prizonier. A reușit să avedeze și în 30 septembrie 1944 a ajuns în Transilvania, înrolându-se, din nou, în Gr. 9 Vânătoare şi luând parte la luptele duse împotriva Germaniei fasciste, executând misiuni aeriene pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi a unei părţi din fosta Cehoslovacie.

Pentru misiunile îndeplinite în anul 1944 a fost numit asul nr. 1 al aviaţiei româneşti.

La 25 februarie 1945, adjutantul aviator Traian Dârjan a fost lovit mortal, căzând eroic la datorie într-o misiune  pe frontal de vest. Ultimele sale cuvinte au fost: „Misiune îndeplinită!”

Elena Vesa

Este înmormântat în cripta ierarhilor, din demisolul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca.

,,Moartea nu este un fenomen, ci o pregătire a omului pentru ceea ce urmează.   Noi, creștinii ortodocși, cunoaștem că sufletul omului nu moare, ci se transformă dintr-un mod de existență în altul, știut numai de Dumnezeu.   Moartea este relativă, e o punte de trecere dintr-o stare în alta. Noi credem în învierea morților și în propria noastră înviere”, spunea  -Mitropolitul Bartolomeu Anania!

In memoriam Bartolomeu Anania

“Ne aducem aminte astăzi cu recunoștință și respect de ÎPS Mitropolitul Bartolomeu Anania, cunoscut ca „Leul Ardealului”, un nume care îi reflecta puterea spirituală și devotamentul față de credință. Cu înțelepciunea sa profundă și cuvintele pline de har, Înalt Prea Sfinția Sa a fost o lumină pentru credincioși, călăuzindu-i pe calea credinței și a mântuirii.

Astăzi, la 13 ani de la trecerea sa în veșnicie, amintirea și învățăturile sale rămân vii în inimile noastre. Îi aducem omagiu pentru viața sa dedicată slujirii lui Dumnezeu și aproapelui și ne rugăm ca sufletul său să găsească odihnă în împărăția cerească.”, a scris pe o rețea de socializare Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Biografia mitropolitului Bartolomeu Anania

Înaltpreasfințitul Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, cunoscut ca un veritabil cărturar și scriitor (Valeriu Anania), s-a născut în familia clericului ortodox Vasile Anania, în comuna Glăvile din Vâlcea. Aici a făcut școala primară. A urmat apoi cursurile Seminarului Teologic Central din Capitală (1933-1941). Bacalaureatul și l-a dat la Liceul ‘Mihai Viteazul’, în 1943.

În anul 1942, la 2 februarie, Valeriu Anania a intrat în monahism la Mănăstirea Antim din București, primind numele Bartolomeu. Între anii 1941-1948 a urmat studii superioare de teologie la București, Cluj și Sibiu. A absolvit Academiei Teologice ‘Andreiane’ din Sibiu. Între timp a fost și student la medicină la Sibiu și Cluj  între anii 1945-1946. A mai studiat muzica instrumentală la Cluj.

În anul 1946 conduce greva studențească antirevizionistă și anticomunistă, eveniment urmat de un șir lung de arestări.

A fost stareț la Mănăstirea Toplița, în perioada iulie-decembrie 1947, iar între anii 1948-1950 a ocupat funcția de intendent la Palatul patriarhal și inspector eparhial pentru învățământul bisericesc.

Condamnat la muncă silnică

În anul 1958 este condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică pentru ‘uneltire contra ordinei sociale’. Și-a ispășit pedeapsa la Jilava, Pitești și Aiud. În anul 1964 a fost eliberat prin decret general de grațiere. În perioada 1965-1976 a ocupat mai multe funcții în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America și Canada. Este hirotonit preot la 29 octombrie 1967 de către episcopul Victorin al Americii.  Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a acirdat apoi rangul de arhimandrit.

S-a întors în țară, iar din 1976 și până în anul 1982 a fost director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. În 1982 s-a pensionat și s-a retras la Mănăstirea Văratec. Aici s-a dedicat în totalitate scrisului.

Arhiepiscop și apoi Mitropolit

la 21 ianuarie 1993 Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe arhimandritul Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. A fost hirotonit și instalat arhiereu la 7 februarie 1993 la Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca.

Ca arhiepiscop al Clujului a luptat pentru dinamizarea activității pastorale a clerului. De asemenea, și-a dorit diversificarea acesteia în funcție de cerințele actuale ale societății. A implicat Biserica în acțiunile de asistență socială, organizate pentru refacerea legăturilor dintre Biserică și Cultură. A îndrumat tineretul de la amvon și prin diverse întâlniri -, pentru dezvoltarea relațiilor ecumenice practice prin păstrarea identității proprii.

În 4 noiembrie 2005 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înființarea unei Mitropolii la Cluj. În anul 2006,  din  inițiativă validată de Adunarea Națională Bisericească, Bartolomeu Anania este instalat de către Patriarhul Teoctist al României, Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Înal Prea Sfințitul Bartolomeu Anania a avut și o activitate literară prodigioasă, care i-a adus numeroase premii și medalii. Pentru  activitatea sa ecleziastică a fost distins cu ‘Crucea Patriarhală’ -București, ‘Ordinul Sfântului Mormânt’ al Patriarhiei Ierusalimului, „Ordinul Sfinților Apostoli Petru și Pavel” al Patriarhiei Antiohiei.

În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii („Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.

Sub pretextul răzbunării a doi militari unguri morți într-o explozie în comuna Ip la 7 septembrie,, locotenentul Vasvári Zoltán din armata horthystă a pus la cale masacrul. Motivarea uciderii celor 157 de localnici este una fictivă, explozia producându-se din cauza unui defect de ambalaj al muniţiei, dovadă fiind faptul că cei patru români arestaţi au fost eliberaţi după aproximativ o lună.

Astăzi, în memoria celor 157 de victime nevinovate a fost organizat un ceremonial militar-religios şi un scurt program artistic susţinut de copii şi tineri din comună.

În premieră în acest an, la monumentul martirilor din Ip au fost prezenţi membrii Ştafetei Invictus, formată din elevi ai unităţilor de învăţământ din Halmăşd, Ip şi Marca, alături de grupuri de elevi de la şcoli din Lozna, Cuzăplac, Şimleu Silvaniei, Fildu de Jos, Bălan, Rus, Horoatu Crasnei, Gâlgău, Năpradea, Măerişte şi Pericei, veniţi să onoreze memoria eroilor.

„Istoria ne-a învăţat că războiul transformă oamenii în fiinţe capabile de fapte greu de imaginat în vremuri de pace. Nu, războiul nu este o scuză pentru cele întâmplate în septembrie 1940 la Ip, Treznea şi în alte localităţi din Sălaj, însă acele atrocităţi ne vor aminti, mereu, că trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca astfel de fapte să nu se mai repete. Trebuie să spunem asta, an de an, la comemorările la care suntem prezenţi însă, mai presus de asta, trebuie să le transmitem copiilor noştri şi generaţiilor viitoare un mesaj clar: războiul aduce doar suferinţă, moarte şi distrugeri”, a precizat prefectul Sălajului, Dari Toma, în alocuţiunea susţinută cu acest prilej.

Conducerea Instituţiei Prefectului Sălaj a depus câte o coroană de flori la Cimitirul Eroilor şi la Monumentul Eroilor din centrul localităţii Ip.

Manifestările s-au încheiat cu defilarea gărzii de onoare, pe muzica Fanfarei Promenada.

Elena Vesa