În județul Cluj au fost înregistrate 64.430 de cereri pentru eliberarea cărții electronice de identitate în perioada aprilie 2025 – aprilie 2026, potrivit unei analize realizate la nivel județean de autoritățile administrației publice.

Datele marchează primul an complet de la introducerea în România a noii forme de document electronic de identitate și confirmă un interes ridicat din partea populației pentru instrumentele de identificare digitală.

Implementarea proiectului a început în aprilie 2025, când a fost emis primul astfel de document în versiune actualizată, la nivelul Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj, județul Cluj fiind unul dintre primele centre din țară în care a fost operaționalizat sistemul.

Cluj-Napoca concentrează cele mai multe solicitări.

Distribuția cererilor indică o concentrare semnificativă în mediul urban, în special în zona municipiului reședință de județ. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în Cluj-Napoca, cu 23.990 de cereri, ceea ce reprezintă peste o treime din totalul județean.

Pe următoarele poziții se află:

• Florești – 6.461 cereri
• Turda – 6.152 cereri
• Dej – 5.637 cereri
• Câmpia Turzii – 4.542 cereri
• Gherla – 3.723 cereri
• Huedin – 2.138 cereri

Diferența de 11.787 de cereri a fost înregistrată la nivelul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, prin structurile sale operative.

Autoritățile subliniază că această distribuție reflectă atât densitatea populației, cât și gradul mai ridicat de adoptare a serviciilor digitale în zonele urbane dezvoltate.

Un an de la debutul identității electronice în România.

Cartea electronică de identitate a fost introdusă ca parte a unui proces mai amplu de modernizare a sistemului de evidență a populației și de digitalizare a serviciilor publice.

Documentul are format de card bancar și reprezintă o evoluție semnificativă față de buletinul clasic, atât din perspectiva securității, cât și a funcționalităților electronice integrate.

La nivel instituțional, implementarea este coordonată de structurile din cadrul Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, sub autoritatea Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu structurile județene și locale.

În județul Cluj, proiectul a fost implementat etapizat, cu extindere progresivă către serviciile locale de evidență a persoanelor din municipii și orașe.

Ce conține noua carte electronică de identitate.

Noul document combină elemente vizibile tipărite cu date stocate electronic, accesibile prin mijloace digitale securizate.

Date vizibile pe card:

• nume și prenume
• cetățenie
• data nașterii
• sex
• fotografie facială
• cod numeric personal (CNP)
• semnătură olografă

Date stocate electronic:

• toate informațiile de mai sus
• domiciliul și locul nașterii
• prenumele părinților titularului
• elemente biometrice (amprentele a două degete)
• certificate digitale pentru autentificare electronică și semnătură digitală

Prin integrarea acestor elemente, documentul devine nu doar un instrument de identificare fizică, ci și o cheie de acces pentru servicii publice și private digitale.

Digitalizare și securitate: obiectivele principale ale proiectului.

Potrivit autorităților județene, implementarea cărții electronice de identitate urmărește mai multe obiective strategice:

• creșterea nivelului de securitate al documentelor de identitate
• reducerea riscului de falsificare și fraudă
• facilitarea accesului la servicii electronice
• simplificarea interacțiunii cu instituțiile publice
• dezvoltarea infrastructurii de identitate digitală la nivel național

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a subliniat că adoptarea noului document reflectă o schimbare de mentalitate în rândul populației, pe fondul extinderii serviciilor digitale:

„Cartea electronică de identitate oferă un nivel ridicat de securitate și facilitează accesul la diferite servicii electronice. Ne bucură faptul că tot mai mulți clujeni percep avantajele unei administrații digitalizate și aleg să utilizeze cartea electronică de identitate. Tocmai de aceea, facem tot ceea ce ține de noi pentru a facilita obținerea ei în cele mai bune condiții, în cel mai scurt timp posibil.”

Extinderea serviciului și procesul de emitere.

Emiterea cărților electronice de identitate este realizată prin intermediul structurilor teritoriale de evidență a persoanelor, în colaborare cu serviciile locale din județ.

În județul Cluj, procesul a fost extins treptat către toate centrele urbane, inclusiv Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla, Câmpia Turzii și Florești, precum și alte localități arondate.

Programările pentru eliberarea documentului se realizează exclusiv online, prin platforma Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce a contribuit la digitalizarea completă a fluxului administrativ.

Gratuitate și acces pentru cetățeni.

Un element important al programului este faptul că prima eliberare a cărții electronice de identitate este gratuită, măsură valabilă până la data de 30 iunie 2026.

De asemenea, documentul poate fi solicitat începând cu vârsta de 14 ani, ceea ce extinde semnificativ baza de utilizatori și accelerează adoptarea la nivel național.

Impact și perspective.

Datele din județul Cluj sunt considerate un indicator relevant pentru gradul de acceptare a noii tehnologii de identitate electronică în România. Cu peste 64.000 de cereri într-un singur an, județul se conturează ca unul dintre polii principali ai digitalizării administrative.

Specialiștii în administrație publică apreciază că extinderea la nivel național a sistemului ar putea duce, în următorii ani, la:

• reducerea timpilor de interacțiune cu instituțiile statului
• creșterea utilizării serviciilor electronice
• interoperabilitate mai bună între baze de date publice
• consolidarea infrastructurii de identitate digitală

În același timp, implementarea pe scară largă va depinde de gradul de adaptare al cetățenilor și de capacitatea instituțiilor locale de a susține fluxul operațional.

Primul an de funcționare a cărții electronice de identitate în județul Cluj arată o adopție rapidă și un interes crescut pentru soluțiile digitale de identificare. Cu zeci de mii de cereri procesate și o infrastructură administrativă aflată în extindere, proiectul reprezintă unul dintre cele mai importante demersuri recente de modernizare a administrației publice din România.