Călin Raul Anton s-a născut în anul 1964, în Cluj-Napoca. Și-a descoperit de timpuriu vocația artistică, chemare pe care a urmat-o mai întâi ca elev autodidact, iar apoi, peste ani, prin studii temeinice la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, unde a absolvit secția pictură, promoția anului 2000, la clasa profesorului Victor Ciato. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Cluj, dar și al unor prestigioase uniuni artistice internaționale din Paris și Torino.

Artist independent, cu activitate prodigioasă, are în palmares numeroase participări la manifestări expoziționale, personale sau de grup, la nivel național, în centre artistice importante: Cluj-Napoca, București, Baia Mare, Târgoviște, Constanța, Alba Iulia, Piatra Neamț șa. Călător neobosit, a participat la tabere de creație, festivaluri și expoziții care l-au făcut cunoscut, prin operă, dar l-au și recompensat cu distincții în țări precum Franța, Italia, Belgia, Olanda, Austria, Cehia, Statele Unite.

Expoziția Călin Anton 60 este a treia personală a artistului la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, după cele din anii 2008, respectiv 2019, și are, de această dată, un caracter retrospectiv. Din numeroasele cronici despre creația sa artistică, elocvente sunt gândurile exprimate de Corneliu Antim: „Peisagistica lui Călin Anton are calitatea de a fi exactă sensibil și sintetic definită în datele ei descriptive și expresive, evitând emfaza rece a preciziei fotografice, dar și retorica spectaculozității scenografice. Tablourile sale cu această tematică sunt concepute la capătul unui pătrunzător și pedant control cultural, demers analitic al pretextului real”.

            Expoziţia va fi deschisă în perioada 12 decembrie 2024 – 5 ianuarie 2025, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Expoziția oferă, în premieră absolută, o perspectivă de ansamblu asupra colecției de amulete magice, talismane apotropaice și artefacte folosite în ritualuri de protecție. Acestea aparțin în principal comunităților de romi nomazi. Expoziția este realizată de arheologul și etnograful maghiar transilvănean Téglás István (1853-1915), care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania sfârșitului secolului al XIX-lea.

Printre obiectele exuse care se numără amulete împotriva deochiului, ingrediente pentru licori magice, pietricele „magice” folosite împotriva insomniei, săculețe cu ingrediente pentru leacuri, un talisman din frânghia unui spânzurat, semne conținând termenul ABRAKADABRA sau pietre sculptate cu semnificații spirituale. 

Expoziția oferă o incursiune fascinantă în universul amuletelor, talismanelor și al riturilor apotropaice. Fiecare obiect este însoțit de notițele originale ale lui Téglás, consemnate minuțios pe suporturile de carton ale obiectelor prezentate, oferind o perspectivă autentică asupra utilizărilor acestora și a credințelor legate de acestea. Modul inovator de documentare al colecționarului adaugă un plus de valoare acestei colecții, transformând-o într-o resursă documentară cu o valoare istorică unică.

Incursiune în Transivania magică

Un element central al expoziției este impresionanta colecție de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene, care dezvăluie o perspectivă profundă asupra imaginarului religios și cultural al secolelor XVIII-XIX. Aceste picturi murale, cercetate minuțios de către prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, în cadrul unui proiect de antropologie vizuală derulat pe parcursul a aproape două decenii, sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care comunitățile rurale se raportau la vrăjitorie, magie și păcat.

Scenele Judecății de Apoi, în care vrăjitoarele, fermecătoarele sau descântătoarele sunt pedepsite pentru practicile lor, oferă nu doar o perspectivă asupra credințelor și superstițiilor epocii, ci și o incursiune în relația complexă dintre religie și percepția asupra magiei. O parte a figurilor demonice reprezentate ilustrează vechi credințe în alianțele imaginare dintre oameni și entitățile supranaturale, reprezentând mărturii vizuale impresionante ale modului în care credințele religioase și superstițiile legate de practicile magice se împleteau în viața rurală a secolelor XVIII-XIX.

Colecția de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene completate cu artefactele autentice din colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, propun o incursiune captivantă într-o Transilvanie necunoscută, în care practicile magice și simbolurile religioase coexistau într-un peisaj complex de credințe și superstiții.

Expoziția va fi deschisă la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, în perioada 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025.

Organizatorii promit publicului o experiență inedita care îi va cuceri prin frumusețea și ingeniozitatea acestor specii fascinante.

“Veți avea ocazia să admirați specii carnivore tropicale, dar și din zone temperate, inclusiv din România.

Fiecare dintre ele vă va surprinde cu tehnicile rafinate de capturare a prăzii: de la capcane ingenioase, precum „capcana de prins urși” și „hârtia de prins muște”, până la urnele spectaculoase ce atrag și prind fără scăpare.”, transmit reprezentanții Grădinii Botanice „Alexandru Borza”.

Adriana Elian este absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj și fost cadru didactic la Secția de Grafică a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. În prezent este artist freelancer, cu peste 25 de expoziții personale de pictură și obiect. Are nenumărate participări la expoziții de grup, workshop-uri și performance-uri.

Viziunea sa versatilă, revelând un univers vizual în egală măsură fascinant și neliniștitor, a făcut ca opera sa să fie de două ori distinsă cu Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România (1995, 2001), cu Premiul Bienalei de Pictură de la Arad (2011) și cu mențiunea „Eurobarometru vizual” CIAC și Comisia Uniunii Europene (2005), care i-au apreciat creația artistică mereu provocatoare, atât la nivelul problematicii sale, cât și la nivelul formulării vizuale.

Adriana Elian revine la Muzeul de Artă Cluj-Napoca după 17 ani de la precedenta expoziție personală. Intitulată sugestiv „Viața și alte întâmplări neașteptate”, expoziția din acest an propune o selecție care se concentrează mai ales asupra ultimilor șapte ani din creația artistei. Lucrările expuse excelează prin consistența barochizantă a materiei picturale și persistența senzorială a mesajului exprimat cu rafinament plastic.

“Demersul curatorial își propune să pună în valoare dramatismul unei viziuni artistice necomplezente asupra vieții, de vreme ce întreaga expoziție e o mărturisire încifrată a unei artiste a cărei existențialism vizual nu se teme nici de adevărurile grave, de nemărturisit și nici de un simț liric al transfigurării imaginii care nu lasă pictura să-și piardă finețea propriului har.

Libertate interioară debordantă

Încă de la primele sale serii din anii ’90 și până în prezent, Adriana Elian s-a impus printr-o libertate interioară debordantă, care continuă să genereze un univers vizual hipercromatic, rezultat dintr-o gestică picturală dezinvoltă, a cărei energie își transcende propria narație, pentru a accentua asupra subtextelor imaginii.

În creația artistei, este frapantă siguranța formulărilor sale vizuale, care respectă cu fidelitate fluidul subiectelor plastice izvorâte din rezervorul fantasmatic al propriei ființe. Câtă vreme provine dintr-o comunicare sinceră cu sinele, picturalitatea sa devine din punct de vedere ideatic o instanță critică independentă la înregimentarea ideologică. Perspectiva sa senzual-feminină asupra corporalității și asupra relației acesteia cu mediul este neprogramatic intransigentă față de stereotipurile de gândire care au fost impuse de-a lungul timpului asupra percepției femininului.

Intim legată de temele care bântuie mentalul contemporan, Adriana Elian se impune printr-o pictură care înțelege și deliberează fără a se afilia mimetic vreunei generații artistice. Știința transfigurărilor picturale insolite, permeabile la metafora vizuală, o apropie de sensibilitatea artiștilor optzeciști, în vreme ce minuția observațiilor obiective și știința detaliilor particularizante, o apropie mai mult de spiritul anilor 2000.”, se araă în comunicatul Muzeului Național de Artă Cluj-Napoca.

Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 28 iulie 2024, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Elena Vesa

Evenimentul pornește de la ideea prezentării unor exemple spectaculoase din patrimoniul industrial românesc. Acestea au făcut parte din peisajul urban și rural românesc timp de o jumătate de secol, fiind foarte cunoscute și pe plan internațional.

Istoria automobilului de teren românesc

România a început să producă autoturisme de teren în anul 1957. Primul automobil  s-a numit M 57 și a ieșit pe poarta uzinei de la Câmpulung Muscel. Atunci au fost produse 154 de exemplare. În anul 1959 se obține o variantă îmbunătăţită numită M59 și se produc 803 exemplare. Din anul 1969 maşinile de teren poartă sigla Aro.

În 1972 s-a lansat „familia” Aro 24. Abia în 1978 este folosit un motor diesel românesc pe Aro 4×4. Acesta se numea D-127 şi provenea de la uzina Tractorul Braşov. În anul 1986 existau contracte active de export pentru 35 de ţări. În 1990 este prezentat la Târgul Internaţional Bucureşti modelul Aro 244 Hunter, exportat în Franţa, Spania, Ceho-Slovacia cu motoare Renault.

În 1991 se înregistrează o producţie de 9.240 unităţi. Producţia pe anul 1992 este de 10.152 unităţi, 3.000 de unităţi fiind exportate în Franţa, Spania, Belgia, Grecia, Maroc, Angola, Argentina, Venezuela ş.a. În 1998 este introdusă şi varianta turbo diesel (turbosuflanta produsă la Hidromecanica Braşov) a motorului DX 28-01, dezvoltând 88 cp la 4000 rpm. În acelaşi an pornesc unele colaborări cu Daewoo România şi Toyota.

Automobilul de teren a ieșit din fabricație în anul 2003 în România. În Cehia, Aro s-a fabricat până în 2013.

Elena Vesa

Colecţia prezintă, printre alte obiecte de excepţie şi o fibulă din aur masiv, împodobită cu onix. Aceasta are o valoare inestimabilă din punct de vedere cultural. Este evaluată în prezent la o valoare impresionantă din punct de vedere financiar. Piesa ilustrează bogăţia şi măiestria remarcabilă a elitelor din secolul al V-lea.

„Prin această expoziție, MNIT continuă colaborarea cu instituții culturale de talie mondială, cele mai importante artefacte ale expoziției făcând parte din tezaurul de la Șimleul Silvaniei, descoperit în două etape (1797, 1889) și aflat în colecțiile Muzeului de Istoria Artei (Kunsthistorisches Museum) din Viena și a Muzeului Național Maghiar (Magyar Nemzeti Múzeum) din Budapesta. Tezaurul de la Șimleu Silvaniei este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din perioada migrațiilor, atât la nivel regional, cât și european, iar artefacte din cele două tezaure vor fi expuse pentru prima dată în Transilvania, locul lor de descoperire.” afirmă Dr. Felix Marcu, Manager MNIT.

Expoziția va fi vernisată la sfârșitul anului 2024 și se anunță a fi unul dintre cele mai importante evenimente organizate vreodată de MNIT.

Elena Vesa

Puterea, viteza și manevrabilitatea sunt printre cele mai importante caracteristici pentru mașinile din clasa supercars.

Un model de Lamborghini Urus Performante, dar și un Lamborghini Aventador SVJ Limited Edition 1 of 800, care impresionează, atât prin designul distinctiv, cât și prin motorizarea puternică, un BMW 840 dotat cu M Aerodynamics Package și M Sport Pachet, un Audi R8 și un Mercedes-Benz AMG GT S Coupe sunt o parte dintre mașinile pe care curioșii le pot vedea în Iulius Mall.

Elena Vesa

Selecția de costume prezentată la Muzeul de Artă Cluj-Napoca reprezintă o incursiune în istoria și evoluția uniformelor purtate de jandarmi, în calitatea lor de păstrători ai legii și ordinii de-a lungul timpului.

Colecția de piese vestimentare militare este pusă la dispoziție de către Muzeul Jandarmeriei Române din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Evenimentul își propune să celebreze trei momente de mare însemnătate în evoluția instituției Jandarmeriei din România.

• Au trecut aproape 174 de ani de la înființarea Jandarmeriei Române din timpul domnitorului Grigore Alexandru Ghica.
• Marți, 27 februarie 2024, se împlinesc 152 de ani de la nașterea lui Alexandru Vaida Voevod, marele om de stat, care a dat și numele Inspectoratului de Jandarmi din judeţul Cluj.
• Totodată, anul acesta am sărbătorit și 105 ani de la înființarea Jandarmeriei Române în Transilvania în 29 ianuarie 1919.

Exponatele jandarmeriei alături de lucrări de artă religioasă

“Potrivit conceptului curatorial, exponatele împrumutate de la Muzeul Jandarmeriei Române sunt asociate cu lucrările de artă religioasă din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, pentru a pune în valoare un dialog vizual în măsură să reveleze idealurile de demnitate și justiție. Nu întâmplător, expoziția prezintă lucrări de referință din colecția de artă internațională a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, precum Arhanghelul Mihail de Luca Giordano. Această lucrare, prin tema iconografică abordată, reprezintă și un simbol al conducătorului armatelor celeste, remarcându-se prin calități vizuale excepționale.

O piesă inedită din colecția Muzeului de Artă Cluj-Napoca este un relief medieval de mari dimensiuni, un crucifix intitulat Răstignire, realizat în stilul gotic, care subliniază idealul înalt al apărării fundamentelor etice ale ființei umane. Simbolismul crucii este prezent și în lucrarea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, realizată de Nicolae Grigorescu. Această lucrare remarcabilă este semnificativă pentru tranziția de la pictura religioasă de tradiție bizantină la icoana cu influențe neoclasice.”, transmit organizatorii.

Expoziția va rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 3 martie 2024, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

Elena Vesa

Unul dintre fotografii Revoluției mai puțin cunoscut până acum se numește Andrei Toadere. Acesta a participat la manifestările din Cluj-Napoca. Avea un aparat de fotografiat la el și nu a ezitat să îl folosească. Istoricii au adunat de-a lungul timpului toate documentele video. Fotografiile surprind persoane căzute la pământ, demonstrații, dar și chipurile eroilor Revoluției.

În Cluj-Napoca au fost momente dramatice din zilele de 21 și 22 decembrie 1989. Unele dintre acestea au rămas ca mărturii pentru posteritate datorită fotografiilor și filmărilor realizate atunci.

Expozitia este deschisă la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca și poate fi vizitată pănă în 14 ianuarie.
Elena Vesa

O colecție imppresionantă de Bonsai este expusă înn cadrul Serelor Mici, situate în vecinătatea Grădinii Japoneze. Reprezenntanții Grădinii botanice sunt convinși că vizitatorii vor fi cuceriți de frumusețea și măiestria acestei arte străvechi.

“Vă oferim prilejul unic de a admira bonsai de o frumusețe rară, crescuți cu dragoste și dăruire din butași și semințe chiar aici, în Grădina Botanică “Al. Borza”. Unii dintre acești arbori în miniatură impresionează deja prin vârstele lor înaintate. Profitați de această ocazie de a cunoaște istoria vieții și transformările spectaculoase pe care le pot suferi acești arbori sub mâna și pasiunea omului! ” spun reprezentanții instituției. 

Expoziția de bonsai poate fi vizitată zilnic între 9,00 și 18,00 până pe data de 6 august 2023.

Elena Vesa