“Apelul de proiecte este deschis, iar aplicațiile sunt așteptate până la unul dintre cele două termene intermediare, 21 octombrie, respectiv 28 octombrie, sau până la termenul final de depunere, 4 noiembrie 2024. Mai multe informații referitoare la condițiile și modul de aplicare, precum și ghidul complet al apelului sunt disponibile pe pagina proiectului.”, transmit inițiatorii.

Prioritățile de mediu vizate de programul-cadru sunt natura urbană, calitatea aerului, managementul deșeurilor și economia circulară, mobilitatea urbană, schimbările climatice și infrastructură gri.

Ce își doresc clujenii?

“Pentru a ne ancora în realitatea locală și pentru a adapta aceste priorități la nivelul municipiului Cluj-Napoca, am derulat în perioada 28 iunie – 3 octombrie un amplu proces de inventariere și înțelegere a contextului local. Analiza s-a concentrat pe calitatea traiului urban în relație cu calitatea mediului natural în Cluj-Napoca, utilizând metoda designului apreciativ, pornind de la punctele forte ale zonelor selectate.

Procesul a fost proiectat și derulat de Asociația Clujul Sustenabil și a urmărit mai multe paliere de intervenție: consultarea cetățenilor prin intermediul unui chestionar de opinie online, trei ateliere de cartare participativă în cartiere, precum și interviuri specializate cu 25 de experți clujeni, specializați în diverse domenii (arhitectură și urbanism, biologie, ecologie, sociologie, filozofie, sănătate publică, activism civic, mobilitate, legislație, salubritate, peisagistică, alimentație, meteorologie și climă).

Concluziile procesului de mapare indică 4 catalizatori principali în transformarea socială de care avem nevoie: atenția la modul în care ne influențează designul urban traiul în oraș, întoarcerea cu spatele la trafic și cu fața la natură, convivialitatea ca atitudine de bază a schimbării în bine, racordarea la specificul local prin micro-acțiuni, micro-intervenții și micro-comunități, pentru proiecte bine integrate în context.”, au transmis reprezentanții Fundației Comunitare Cluj.

Aplicațiile vor fi evaluate de un juriu de specialiști format din:

Tomina Vodarici – Community Investment Specialist la ING Bank România

Gabriel Bădescu – Profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației, UBBi, membru al Consiliului Director al Fundației Comunitare Cluj

Alexandru Laibăr – Director Executiv al Asociației Coaliția pentru Economia Circulară – CERC

Sorin Cebotari – Consultant de comunicare strategică la European Climate Foundation

Dezvoltarea proiectelor fezabile

Proiectele selectate pentru finanțare vor fi implementate în perioada decembrie 2024 – mai 2025. În acest interval, complementar granturilor, acestea vor beneficia de incubare și mentorat din partea unor experți, pentru a crește numărul oamenilor care știu să planifice și să deruleze proiecte fezabile.

Fundația Comunitară Cluj contribuie, de peste 16 ani, la bunăstarea oamenilor care trăiesc în municipiul Cluj-Napoca și în tot județul Cluj. Face acest lucru mobilizând resurse din comunitate pentru proiecte dedicate comunității, în trei mari direcții: educație, mediu și filantropie.

Asociația Clujul Sustenabil este un efort colaborativ inițiat de cetățeni implicați civic, cu experiențe profesionale variate. Susține, sprijină și catalizează inițiative economice, sociale și de mediu de la nivelul Clujului, în scopul dezvoltării urbane sustenabile.

A fost achiziționată o stație centrală de monitorizare care să poată fi accesată în orice moment din camera de gardă și un monitor de funcții vitale care să întregească numărul celor existente deja în secție. Aceasta este necesară pentru că funcțiile vitale ale nou-născuților de la terapie intensivă trebuie monitorizate permanent, iar personalul medical este uneori insuficient (8 asistente la terapie intensivă, care lucrează în ture de 12 ore/8 paturi pe secție). În acest fel, se va putea interveni rapid, când apare o urgență, ceea ce va reduce riscul de deces și/sau limitarea sechelelor produse de o intervenție tardivă.

Prin proiect au fost achiziționate, de asemenea, două blendere aer-oxigen. Conform ghidurilor naționale și europene, este obligatorie folosirea blenderelor în cazul nou-născuților care necesită resuscitare. Acestea permit monitorizarea concentrației de oxigen în gazul cu care se ventilează copiii în sala de naștere.

Tot în contextul unei bune funcționări a compartimentului de terapie intensivă a fost  achiziționată și o hotă de flux laminar care asigură prepararea în condiții sterile a soluțiilor perfuzabile, astfel încât să fie eliminat riscul de infecții nosocomiale.

Investiții cu rol preventiv

În cazul Clinicii Stanca, aceste investiții au mai mult rol preventiv, decât reparator, și vin pe fondul unui proiect complex de renovare a unității finanțat din fonduri private și derulat în două etape – una care s-a încheiat în vară (în care a fost cuprinsă și secția de terapie intensivă) și una care se va încheia în următoarele luni (în care este cuprinsă și Biberoneria).

Cu economiile realizate în proiect și cu sumele strânse dintr-o campanie de adunare de fonduri derulată de compania clujeană Alikof, Fundația Comunitară Cluj a achiziționat și o parte din mobilierul necesar viitoarei Biberonerii.

În decursul timpului, prin investiția în infrastructură și aparatură, numărul de decese la Clinica Stanca a scăzut de la 15-20 pe lună – la sfârșitul anilor 90, la 10 decese pe an – în prezent. Dacă la începutul anilor 2000, rata de supraviețuire a prematurilor sub 1.500 de grame era sub 20%, în prezent decesele înregistrate se datorează în primul rând malformațiilor congenitale și nu prematurității.

Proiectul „Terapie pentru viitor. Intensivă”, prin care au fost achiziționate echipamentele medicale moderne, a beneficiat de o finanțare în valoare de 247.698 de lei prin programul Fondul Viață pentru Nou Născuți al Fundației Vodafone.