„Împănatul boului”, tradiție unică din Transilvania, revine în localitatea clujeană, Batin, comuna Unguraș, de Rusalii, duminică, 8 iunie!

Raluca Moldovan — Fri, 06 Jun 2025 10:09:28 +0000

În localitatea clujeană Batin, comuna Unguraș, duminică, 8 iunie 2025, de Rusalii, va avea loc tradiționalul obicei „Împănatul boului”. Acest obicei, întâlnit doar în Transilvania, face parte din tradițiile agrare și de fertilitate ale regiunii și constă într-o procesiune pe ulițele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi împodobiți cu frunze, flori și panglici colorate.

Manifestarea, care coincide cu Întâlnirea fiilor satului, este organizată de Primăria și Consiliul Local Unguraș, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj.

De la ora 14:00, se va desfășura obiceiul propriu-zis, în cadrul căruia un bou va fi împodobit cu flori și spice de grâu.

Alaiul format din fete și feciori va purta „boul înstruțat” pe ulițele satului, într-un ceremonial destinat să aducă noroc, belșug și sănătate oamenilor și pământului. După sfințirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată trebuie să-l prindă, ținându-l de coarne. Potrivit tradiției, fata care-l prinde se va mărita în curând. Apoi se înconjoară o masă pe care se află agheasmă, busuioc, dar și mâncare. Acum, fata care a prins boul, împreună cu un fecior, iau cununa din capul boului și o joacă. După ei, se prind în joc și alți săteni.

Manifestarea, prezentată de Sergiu Vitalian Vaida, va continua de la ora 16:00 cu un spectacol folcloric, susținut de interpreții:

Alexandru Pop,
Ioan Dordoi,
Elena Rusu,
Viorica Dolha,
Andreea Carmen Doboș și Dumitru Sărmaș.

De asemenea, vor evolua:

Grupul coral „Heruvim”,
frații Ioan și Grigore Trif,
Ansamblul folcloric „Miorița”,
Ansamblul de dansuri populare din Unguraș – „Arvalanyhaj”
Ansamblul folcloric „Moștenirea”.

Sărbătoarea se va încheia cu un joc tradițional la căminul cultural din localitate, în acompaniamentul unui grup instrumental tradițional, primaș Vio Pop de la Fizeș.

„Oameni buni, vreau să vă fac un mic anunț, duminică, în ziua de Rusaliim în localitatea Batin, în satul copilăriei mele, un sat frumos din câmpia Transilvaniei, are loc unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, împănatul boului de la Batin, de aceea, cu ocazia asta, vreau să vă invit pe toți să fiți aici alături de noi, să vedeți tradiția și folclorul autentic local. Vom avea parte și de un spectacol folcloric, susținut de renumiți artiști, printre care Sergiu Vitalian Vaida, Ioan Dordoi și Alexandru Pop. Seara se va încheia cu un bal tradițional alături de Maestrul Vio Pop de la Fizeș, care ne va cânta la ceteră”, a declarat Alin Rotar, primarul comunei Unguraș.

Ritualul boul „înstruțat” sau „boul împănat”, o reminiscență a unor credințe vechi.

De Rusalii, în satele din Transilvania are loc și astăzi străvechiul ritual numit „boul înstruțat” sau „boul împănat”. Este o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care aveau o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi. Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea datorită roadelor slabe, obținute în urma recoltelor. Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol.

Ritualul „boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat. Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era „fala țăranilor”. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți.

Se îndătina ca în ajunul sărbătorii de Rusalii, feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineață. Apoi, în zori, îl purificau cu „apă neîncepută”, îi puneau la gât cunună de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl „îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie.

Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum decodifică etnologul Ion Ghinoiu una dintre semnificațiile acestui ritual. Întregul alai era stropit cu „apă neîncepută” și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri, ouă, colaci și alte bunătăți, mai nou țuică, urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme ceterași și să organizeze o petrecere a tinerilor.