La ceremonia de inaugurare au participat membri ai comunității academice și ai comunității clujene, precum și acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române și prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române.

„Muzeul Școlii Medicale Clujene reprezintă nu doar o colecție de exponate și documente, ci și o punte între trecut și prezent, între tradiție și inovație. Este un tribut adus celor care au contribuit la dezvoltarea învățământului medical și cercetării în această regiune și, în același timp, un testament al angajamentului nostru de a păstra și transmite această bogată moștenire către generațiile viitoare”, a transmis rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, prof. dr. Anca Dana Buzoianu.

Muzeul Școlii Medicale Clujene se află într-o clădire construită la sfârșitul secolului al XIX- lea, cu profundă semnificație istorică. Aici s-au desfășurat o parte din ședințele Consiliului Dirigent (decembrie 1919 – aprilie 1920).

În muzeu este amenajată și o prețioasă bibliotecă, cu lucrări de istoria medicinei românești și universale (sec. XVII-XX), respectiv cărți din sfera istoriei științelor sau științelor auxiliare istoriei medicinei. Cele mai multe dintre ele au intrat în patrimoniul Facultății de Medicină în perioada interbelică prin grija profesorului Valeriu L. Bologa.

O sală specială, menită să aducă un omagiu celui al cărui nume îl poartă astăzi Universitateade Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, este dedicată memoriei profesorului Iuliu Hațieganu (1885-1959). Acesta a fost primul decan al Facultății de Medicină din cadrul Universității românești din Cluj (1919-1920) și rector în două mandate (1930-1931;1941-1944), Iuliu Hațieganu s-a remarcat printr-o prodigioasă activitate medicală, didactică și socială, impunându-se drept unul dintre cei mai însemnați diagnosticieni ai timpului.

Muzeul Școlii Medicale Clujene se află pe Str. Emil Isac nr. 13 și poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 9:00 – 15:00, în baza unei programări prealabile.

Elena Vesa