O societate între valori morale și percepții negative

Rezultatele arată o contradicție majoră: românii declară valori morale solide, dar percep societatea ca fiind dominată de bani și interese.

Astfel, 48,7% dintre respondenți consideră că în România oamenii apreciază în primul rând banii și statutul, în timp ce doar 20,4% indică familia și relațiile, iar sub 10% menționează stabilitatea, credința sau libertatea ca valori dominante.

În același timp, majoritatea respondenților declară că pun preț pe muncă, corectitudine și stabilitate.

Credință, muncă și stabilitate – piloni centrali

Sondajul arată că religia și stabilitatea rămân repere esențiale pentru români.

• 89,4% consideră că credința este importantă pentru o viață morală
• 88,6% preferă un trai modest, dar stabil, în locul unuia prosper, dar incert
• 84% susțin ideea că oamenii trebuie să se descurce pe cont propriu
• 80,7% cred că succesul se poate obține prin muncă, fără relații sau „pile”

Totuși, aceste valori coexistă cu o percepție accentuată de neîncredere socială.

Neîncredere ridicată și percepția unei societăți „înșelătoare”

Aproape trei sferturi dintre respondenți (74,9%) cred că majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți, ceea ce indică un nivel scăzut de capital social.

De asemenea, peste jumătate dintre români consideră că „descurcăreala” este mai importantă decât corectitudinea în anumite contexte, chiar dacă, la nivel declarativ, majoritatea susțin meritul și munca.

Libertate versus ordine: o tensiune constantă

Un alt rezultat important este ambivalența față de libertate:

• 69,7% spun că libertatea individuală este mai importantă decât regulile statului
• 76,9% cred însă că prea multă libertate duce la haos

Această combinație indică o societate care valorizează libertatea, dar în același timp acceptă ideea de control și ordine socială.

Meritocrație declarată, dar contestată în practică

Peste 80% dintre respondenți cred că succesul se obține prin muncă, însă această convingere este dublată de o percepție puternică de nedreptate socială și influență a relațiilor.

Această discrepanță sugerează, potrivit cercetării, o „meritocrație aspirațională”, mai degrabă idealizată decât confirmată de experiența cotidiană.

Religie între moralitate și cultură

Religia rămâne un reper important: 72,1% spun că este esențială pentru moralitate. În același timp, 68,4% consideră că poți fi o persoană bună și fără religie, ceea ce indică o tranziție de la religie ca normă absolută la religie ca element cultural și identitar.