Manifestarea s-a desfășurat în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de autorități civile și militare, precum și de reprezentanți ai instituțiilor de cultură din Cluj-Napoca.

Ceremonie solemnă la statuia poetului național.

Evenimentul a debutat la ora 11:00, în fața Teatrului Național „Lucian Blaga”, unde este amplasată statuia poetului național. După intonarea Imnului Național al României, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, înconjurat de un sobor de clerici, a depus o jerbă de flori și a oficiat o slujbă de pomenire în memoria lui Mihai Eminescu.

Momentul liturgic a conferit ceremoniei o dimensiune profund spirituală, subliniind legătura strânsă dintre cultura românească, credință și identitatea națională.

Cuvânt despre Eminescu, credință și identitate națională.

La finalul slujbei, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură în care a evocat personalitatea complexă a lui Mihai Eminescu, dragostea sa față de neam, țară și credința ortodoxă. Înaltpreasfinția Sa a amintit faptul că poetul național considera Biserica drept „mama spirituală a neamului românesc”, subliniind rolul esențial al credinței în formarea și păstrarea identității culturale românești.

15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale.

Ziua de 15 ianuarie a fost instituită oficial ca Ziua Culturii Naționale prin Legea nr. 238/2010, adoptată la 7 decembrie 2010. În fiecare an, această dată reprezintă un moment de reflecție și recunoștință față de personalitățile care au contribuit decisiv la dezvoltarea și afirmarea culturii române.

Mihai Eminescu, poetul național al românilor.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) este considerat unul dintre cei mai importanți poeți și prozatori ai literaturii române, fiind numit, pe bună dreptate, poetul național. Denumit de poetul Mircea Micu „voievod stelar”, Eminescu a fost un adevărat fondator al limbii române moderne, prin forța expresivă și profunzimea operei sale.

În acest context, a fost evocată și reflecția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care subliniază legătura profundă dintre credință și cultură în istoria poporului român, arătând că o mare parte a tezaurului cultural românesc a fost generată de viața bisericească. De asemenea, Patriarhul a evidențiat rolul Bisericii Ortodoxe Române în păstrarea credinței și identității culturale chiar și în perioade istorice dificile, precum regimul comunist.

„În istoria poporului român credința în Dumnezeu și manifestările ei, adică viața bisericească sub toate aspectele ei, a generat cea mai mare parte a tezaurului cultural românesc. (…) Parafrazându-l pe marele lingvist Sextil Pușcariu am putea afirma că istoria Bisericii Ortodoxe Române reprezintă, într-o măsură covârșitoare, istoria culturii românești. Indiferent de sistemele politice care au guvernat țara noastră, Biserica Ortodoxă Română și-a menținut în mod consecvent credința apostolică și sfințirea vieții poporului român. (…) În contextul în care regimul comunist vedea religia și Biserica drept lucruri nu numai inutile, dar chiar și periculoase pentru om și societate, Biserica Ortodoxă Română prin patriarhul Justinian Marina și succesorii săi și-a elaborat o strategie proprie de supraviețuire în care a arătat fermitate când a fost vorba de dogmă și flexibilitate când a fost vorba de aspectele administrative, evitând astfel conflictele deschise care ar fi avut urmări dezastruoase pentru viața religioasă din România.”

Un omagiu adus culturii și valorilor naționale.

Evenimentul de la Cluj-Napoca a reprezentat un omagiu adus lui Mihai Eminescu și, totodată, o reafirmare a importanței culturii, credinței și identității naționale în societatea românească contemporană. Prin îmbinarea dimensiunii religioase cu cea cultural-artistică, manifestarea a subliniat continuitatea valorilor care definesc spiritul românesc.

]]>