România se află în plină campanie electorală și în 18 mai va avea loc turul II al alegerilor prezidențiale în urmă căruia țara își va desemna un nou președinte.

Poporul român rămâne unit, dragostea și admirația pentru țara noastră, precum și speranța unui viitor armonios, este motorul unui stat puternic. Acesta este și cazul primarului Vasile Borș, din comuna Maieru, județul Bistrița-Năsăud, care și-a exprimat admirația, aprecierea și iubirea pentru țara noastră România și pentru neamul românesc.

Edilul a recitat câteva versuri  în paradisul narciselor din Munții Rodnei, destinate uniunii românilor într-un singur cuget, atât cei aflați în țară, precum și cei din diaspora, toți uniți alcătuim poporul român.

„Acasă îi România, acasă îi tricolorul, a noastră este țara și noi suntem poporul. Acasă îi România, pădurea și izvorul. A noastră este țara și noi suntem poporul. Și e despre tine, dulce Românie, dulce plai cu pământ rupt din rai”, sunt versurile cântate de edil în peisajul mirific al narciselor.

Primarul comunei Maieru a avut câteva versuri și pentru românii aflați în străinătate, „Acolo este țara mea și neamul meu cel românesc, acolo eu să mor aș vrea, acolo vreau eu să trăiesc.”

Uniți cu toți români într-un singur cuget a încheiat primarul Vasile Borș.

Uniți sub tricolor rămânem noi, toți românii, care alcătuim această țară frumoasă, cu o istorie și o cultură bogată, care rămâne un reper al folclorului și al unui popor unit.

Îi mulțumim primarului Vasile Borș pentru acest moment de respect și admirație față de România și pentru că ne-a făcut să retrăim emoția de a fi român.

Un echipaj de pompieri, echipaj de prim ajutor SMURD de la Stația Sângeorz-Băi, SVSU Rodna, un echipaj Salvamont și echipaje din cadrul Jandarmeriei Bistrița au intervenit rapid la fața locului, însă victima a fost găsită inconștientă. Pentru sprijin suplimentar, a fost direcționat și un elicopter SMURD.

Cu toate eforturile depuse, medicii constată că leziunile suferite de turistă erau incompatibile cu viața. Tragedia a șocat comunitatea locală și aduce aminte despre riscurile asociate cu explorarea zonelor montane. Autoritățile continuă să investigheze circumstanțele exacte ale incidentului.

Munții Rodnei, Bucegi, Călimanii Bistriței, Ceahlău, Vlădeasa și Masivul Făgăraș sunt zonele în care ne-am putea confrunta cu avalanșe de dimensiuni medii și mari. Situații asemănătoare se înregistrează în Munții Parâng-Șureanu și Țarcu-Godeanu.

Potrivit specialiștilor ANM, în zona crestelor se întâlnesc cornișe de mari dimensiuni și plăci de vânt cu rezistență scăzută. De asemenea, în unele zone sunt prezente depozite și troiene de zăpadă însemnate. Aceastea se pot rupe cu ușurință.

„Atât în mod spontan cât și la supraîncărcări, pe pantele înclinate, stratul de zăpadă proaspătă de la suprafață poate aluneca peste cele mai dure din interior, iar plăcile de vânt se pot rupe, ducând la declanșsarea de avalanșe de dimensiuni medii și mari. Riscul va fi mare și la altitudini de sub 1800 de metri, stratul de zăpadă nou depus fiind umed și îngreunat.”, după cum transmit specialiștii.

În aceste condiții, deplasarea pe munte ar fi de evitat.

Carmen IANCU

“Risc de avalanşă în Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului, grad 4-5 (MAXIM) de la 1.300 m altitudine până în golul alpin. Părţile de munte cu expunere est, nord şi sud sunt extrem de încărcate din cauza vântului şi căderilor masive de zăpadă. Acolo unde a încărcat şi vântul, la sondarea cu echipamentul din dotare grosimea stratului de zăpada trece de 150 – 170 cm depozit.”, a precizat Elian Antal de la Salvamont Maramureș.

O altă cauză este depunerea a două straturi de zăpadă suprapuse, având consistențe diferite.

“Sunt două straturi 20-25 cm, cel de dedesubt care nu are nici un fel de priză cu baza, iar cel de deasupra fiind încărcat, de asemenea, cu zăpadă proaspătă acumulată după ninsoarea de ieri şi astăzi undeva la 10-20 cm. Cauzele posibile producerii unei avalanşe sunt depozitele de zăpadă şi plăcile masive de vânt, cu instabilitate pe stratul median.”, a explicat Elian Antal.

Elena Vesa

   Rotitul cocoșului de munte, o reprezentație ce nu trebuie ratată de nici un fotograf de natură.

Cocoșul de munte (Tetrao urogallus), este o specie de păsări din familia fazanului (Phasianidae), ordinul Galliformes. În România populaţia de cocoș de munte este estimată la 4500-5200 de perechi, arată Societatea Ornitologică Română. Perioada de împerechere (Rotitul), începe în luna martie și durează până la începutul lunii iunie. În fiecare dimineață se adună, în același luminiș, loc păstrat și transmis din generație în generație.

Ritualul de împrechere debutează prin dans, tocilat, salturi cu bătăi din aripi urmat de lupte aprige între masculi.

Un adevărat spectacol, o fascinantă creație, însoțite de o dorință nestăvilită, formează imaginile, surprinse în splendoarea dimineții din Munții Rodnei.

Fotografii realizate de Adrian LUPȘAN