Fix de Ziua Orașului, când te-ai fi așteptat la fanfare, voie bună și un strop de normalitate, zălăuanii au primit altceva: o performanță administrativă unică, 24 de ore fără apă potabilă, în plin secol XXI. Iar în fruntea paradei secetei, cine credeți că strălucește? Nimeni altul decât Florin Florian, primarul de Zalău și, mai nou, campion național la „fuga de răspundere”.

În loc să fie omul care stinge incendii (sau măcar dă drumul la apă), domnul Florian s-a ascuns în spatele unei avarii „misterioase”, invocată cu atâta talent dramatic, încât ai fi zis că e scenariul unui film prost. Nicio reacție fermă, nicio soluție rapidă, doar un oftat administrativ și, probabil, o promisiune că „se lucrează intens”. Intens, dar invizibil.

Zălăul fără apă a devenit peste noapte o glumă națională. Un oraș european, tratat ca o comună uitată de lume și de autorități. Dar să nu fim răi – primarul nostru a fost ocupat. Cu ce? Greu de spus. Poate cu tăiatul panglicilor la petreceri pe uscat, poate cu scrisul unor postări pline de emfază despre cât de „minunat” e orașul. Cu robinetele uscate în fundal.

Și dacă tot vorbim de performanță, hai să nu uităm cadoul complet oferit zălăuanilor de 1 august: scumpirea biletelor de autobuz de la 6 lei la 8 lei! Adică plătești mai mult ca să mergi printr-un oraș în care nu poți nici măcar să te speli pe mâini.

Domnule Florin Florian, Zalăul nu are nevoie de festivisme și discursuri goale. Are nevoie de apă, competență și demnitate. Dacă nici măcar de Ziua Orașului nu sunteți în stare să țineți robinetul deschis, atunci poate că e timpul să închideți altceva: biroul primarului.

Până una-alta, zălăuanii s-au obișnuit să trăiască cu mai puțin. Mai puțină apă, mai puțin respect, mai puțină administrație. Iar de la dumneavoastră, domnule primar, așteptăm în continuare mai puțin. Că și așa, mai mult nu se poate.

Am încercat să luăm legătură cu primarul Florin Florian, însă, până la ora publicării știrii nu am putut comunica cu edilul…nu răspunde la numerele de telefon de la Radio Someș