Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în India, la New Delhi, după aproximativ un an și jumătate de la depunerea dosarului de nominalizare la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO. Au fost aprobate în patrimoniul UNESCO 277 de situri din 16 județe străbătute de Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

Limesul Dacic este unul dintre cele mai lungi sectoare de graniță terestră ale unei provincii din Imperiul roman, întinzându-se pe mai mult de 1500 km.

Președintele Comisiei Naționale Limes este Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca, acesta fiind prezent la New Delhi în momentul anunțului, alături de ministrul Culturii, Raluca Turcan.

”Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza națiunii noastre fiind strâns legată de Roma și de Imperiul Roman. Prin urmare, suntem în fața unui act cultural și identitar, care ne face mai conștienți de trecutul nostru și, în același timp, reamintește tuturor influența majoră a Romei asupra lumii în perioada antică.

România se alătură astfel, cu mândrie, marii familii a Frontierelor Imperiului Roman în nobila misiune de a valorifica acest patrimoniu de valoare universală excepțională”, a declarat Ministrul Culturii, Raluca Turcan.

În urma deciziei de sâmbătă, Limesul Daciei devine parte din rețeaua globală de situri UNESCO, ceea ce înseamnă că peste 300 de fortificații din județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj sunt protejate și promovate la nivel mondial.

Printre acestea se numără Castrul Legiunii V Macedonica de la Potaissa (Turda), castrul roman de la Bologa, rezervația arheologică de la Porolissum  (Zalău).

“Din lungimea totală a limesului dacic şi moesic (dunărean), de peste 1.000 kilometri, cu cele 70 de castre, 50 de mici fortificaţii şi mai mult de 150 de turnuri identificate până în prezent, judeţul Sălaj are cele mai multe obiective. Sunt şapte castre, dintre care şase sunt propuse includerii pe lista UNESCO. Acestea se află la Buciumi, Românaşi, Moigrad, Jac, Brusturi şi Tihău. Castrul de la Sutoru nu a fost inclus în propunerile de includere în UNESCO, în ciuda descoperirilor excepţionale. În lista indicativă au fost incluse 74 de obiective, dintre care castrele menţionate, turnuri de observaţie, valuri de pământ, ziduri şi fortificaţii de mici dimensiuni”, a declarat Dan Culic, reprezentant al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj

CARE SUNT URMĂTORII PAȘI

În acest context, autoritățile locale care au în aria de jurisdicţie obiective propuse spre înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO trebuie să le includă în documentaţiile de urbanism. Trebuie respectate delimitările trasate de către specialiştii implicaţi în elaborarea dosarului de clasare.

În etapa următoare se vor identifica toți proprietarii parcelelor pe care se află obiective propuse spre înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În conformitate cu legislaţia în vigoare, declanşarea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice se face după înştiinţarea proprietarilor privind intenţia de clasare.

Elena Vesa