“Din anul 1858 şi până în prezent, în afara rolului de motor al activităţii poştale timbrele au jucat şi un puternic rol istorico-cultural. Aproape că nu există nicio personalitate marcantă din România sau din străinătate pe care Poşta Română să nu o fi omagiat pe vreun timbru poştal.

Au trecut deja treizecişicinci de ani de la căderea comunismului în România. Deşi Doina Cornea a fost una dintre cele mai importante opozante ale regimului comunist, manifestându-şi deschis şi cu curaj opiniile – fapt pentru care a şi îndurat represaliile regimului –, iar anul trecut s-au împlinit cinci ani de la plecarea ei, Romfilatelia nu a avut dorinţa de a o omagia.” , se arată în petiție.

Au făcut cereri repetate, fără succes

Inițiatorii petiției susțin că au solicitat emiterea unui timbu omagial și la împlinirea  a 30 de ani de la „30 de ani de la sfârşitul simbolic al comunismului”. De asemenea, tot în 2018 au mai cerut „realizarea unui timbru omagial dedicat Doinei Cornea (1929-2018), personalitatea care în deznădejdea anilor ’80 a reprezentat glasul nerenunțării și prin protestele ei, reverberate internațional, ne-a ținut locul tuturor în stima și conștiința lumii”. Toate aceste solicitări au rămas fără răspuns.

“Dacă Romfilatelia nu a găsit de cuviinţă să strecoare un timbru „Doina Cornea” printre „Ziua paşaportului românesc”, „Păsări de curte” sau „Râşniţe” putea să o facă Guvernul României, acesta având anual la dispoziţie iniţierea emiterii unui număr de serii filatelice.

Începând cu anul trecut Fundaţia Doina Cornea a hotărât să aplice pe toată corespondenţa ei, în locul timbrului omagial Doina Cornea pe care nu l-aţi emis, un autocolant cu textul: „Aici ar fi fost un timbru omagial Doina Cornea dacă Romfilatelia nu ar fi refuzat să-l emită”

Prin această petiţie publică vă cerem ca:

La 95 de ani de la naşterea ei, emiteţi un timbru omagial Doina Cornea!”, se mai arată în petiție.

Elena Vesa

”Să nu ucidem cultura! Să nu ucidem Muzeul de Artă Cluj-Napoca!” este intitulată petiția fundației “Doina Cornea” Aceasta este adresată preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, preşedintelui Senatului, Nicolae-Ionel Ciucă, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Alfred-Robert Simonis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Culturii, Raluca Turcan, preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, și vicepreședintelui Vakar Istvan, primarului Emil Boc. Tuturor li  se cere să intervină de urgenţă şi să găsească formula legală pentru salvarea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

”Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, înfiinţat în anul 1951, a avut la bază fondul Muzeului Ardelean, dar şi pinacoteca donată de către colecţionarul de artă Virgil Cioflec Universităţii Clujene. Din anul 1956 Muzeul de Artă a funcţionat neîntrerupt în palatul Bánffy, fostă reşedinţă a Guvernatorului Transilvaniei.

Chiar dacă istoria Muzeului de Artă clujean nu este una de lungă durată acesta a intrat în peisajul cultural al urbei devenind păstrătorul unui important fond artistic şi locul central al unor evenimente culturale fără de care Clujul ar deveni mult mai sărac.

Nu este rolul nostru să evaluăm sau contestăm deciziile instanţelor din România. Până la proba contrarie acestea sunt juste, temeinice şi legale.

Dar rolul nostru, atât al cetăţenilor cât şi al întregii clase politice, este acela de a face tot ceea ce este legal posibil pentru a salva Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Chiar dacă, pe baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, noii proprietari vor intra în posesia unei părţi importante din Palatul Bánffy statul român are posibilitatea să decidă o expropriere în interes public, plătind bineînţeles proprietarilor justa valoare a părţii din imobil ce le va aparţine. Oare cultura nu se poate pune pe acelaşi plan cu lucrările de infrastructură pentru care se fac exproprieri?

Nu credem că este o soluţie viabilă şi sigură luarea in chirie de către muzeu a părţii pierdute din palatul Bánffy. Există numeroase exemple în istoria recentă de instituţii care şi-au pierdut astfel, după câţiva ani de închiriere, sediile.

Ce ar face francezii şi clasa lor politică dacă, prin absurd, o instanţă pariziană ar fi dat câştig de cauză unui biet personaj care, pe baza unei hârtiuţe de nimeni expertizată şi autentificată, şi-ar fi adus brusc aminte că este singurul urmaş dintr-o lungă listă succesorală a unei curtezane căreia, ca recompensă pentru serviciile sale, Regele Ludovic al XIV-lea i-ar fi făcut cadou vreo trei camere din Palatul Versailles?

Prin această petiţie vă cerem să acţionaţi cu maximă urgenţă şi să Salvaţi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca!”, se arată în petiția postată pe site-ul www.petitieonline.com

Elena Vesa