“Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.”, potrivit CreștinOrtodox.ro.

În timpul Postului Crăciunului, creștinii ortodocși urmează un regim alimentar strict, bazat pe renunțarea la carne, produse lactate și ouă. Există însă anumite zile de dezlegare la pește, vin și ulei, care facilitează adaptarea la restricțiile alimentare, mai ales pentru cei care postesc mai rar.

Dezlegările la pește:

În Postul Crăciunului 2024, există 14 zile de dezlegare la pește. Mai exact, 21 noiembrie, 23 noiembrie, 24 noiembrie, 25 noiembrie și 30 noiembrie. Dezlegarea la pește continuă și în luna decembrie, mai exact pe 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14 și 15 decembrie. În afara acestor zile, este interzis consumul de pește.

În cele 40 de zile de post, credincioșii sunt chemați la o transformare interioară, la renunțarea la patimi și la dobândirea virtuților. Această transformare este necesară pentru a înțelege și a primi cu adevărat darul Nașterii lui Hristos.

„Miercuri, 15 noiembrie 2023, începe Postul Crăciunului, care ține până pe 24 decembrie 2023. În acest timp preocupările noastre duhovnicești în mod normal ar trebui să ne facă mai buni. E adevărat că pentru Crăciun ne pregătim și din punct de vedere material, făcându-ne rost de cele necesare sărbătorii, dar pe primul loc trebuie să rămână pregătirea spirituală.

Colindăm, facem rost de pom frumos, ne preocupăm de cei săraci, dar să nu uităm de suflet. Frumusețea creștinului, pe care și-o procură pentru Nașterea Domnului, “e omul cel tainic al inimii întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând și liniștit, care e de mare preț înaintea lui Dumnezeu” (1 Petru 3, 4).

Sufletul și-l curățește omul prin spovedanie. La utrenia din 23 decembrie cântăm: “Pe mine cel ce am ajuns peșteră de tîlhari, arată-mă, Doamne, Cel ce în peșteră Te-ai născut, locaș al Tău și al Tatălui și al dumnezeiescului Tău Duh”.

Sufletul este o colibă întunecată și Vasile Voiculescu, în poezia “Colind”, ne spune cum îl luminăm: prin Spovedanie și Împărtășanie.

“În coliba-ntunecată/ Din carne și os lucrată/ A intrat Hristos deodată./ Nu făclie ce se stinge,/ Nu icoană ce se frânge,/ Ci El Însuși, trup si sânge/ Preschimbat pentru făptură/ Într-o scumpă picătură”.

Iar în ultima parte a poeziei ne dă un îndemn contaminant: “Și noi, Doamne, ne-am sculat/ Colibele-am curățat/ Uși, ferestre, toate-s noi,/ Doamne, intră și la noi”.

Perioada postului ne ajută să facem această lucrare minunată. De aceea ne gândim la toți cei dragi, la dumneavoastră care veți citi aceste rânduri, dorindu-vă un post cu multă liniște și pace sufletească”, a transmis ÎPS Andrei Andreicuț.

Elena Vesa

Obiceiuri in Postul Craciunului

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este si astazi spalarea veselei cu cenusa sau lesie, ca sa nu mai aiba nicio urma de carne sau derivate ale acestor produse.

De asemenea, perioada de dupa Lasatul secului de Craciun era cunoscuta sub denumirea „sezatorile de iarna”. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ, dar si distractiv.

In ziua de Lasata secului, gospodarii de la sate mananca sarmale si carne fripta, beau tuica si vin nou. Gospodinele trebuie sa tina cont de mai multe superstitii: resturile de la masa de Lasata secului se arunca doar spre rasarit, altfel pasarile se vor razbuna si vor ciuguli toata recolta de boabe; oalele se asaza cu gura-n jos pentru ca gospodaria sa fie ferita de pagube. In plus, femeile nu au voie sa coasa, nu torc si nu tes de Lasata secului pentru ca gospodaria sa nu fie lovita de rele si de boli. Daca dai imprumut ceva din casa, se vor inmulti lupii si vor cobori in sat. Femeile fac turte de malai si le dau de pomana pentru morti si vii.

In unele zone, exista obiceiul „batutul pernelor”: fetele nemaritate incearca astfel sa-si imblanzeasca soarta si sa-si gaseasca petitori. Este o vreme si a prezicerilor: daca pieptul gainii fripte pentru masa este gras, iarna va fi grea, viscolita si geroasa, iar daca este lipsit de grasime, vine iarna blanda si o vara rodnica.

De Sfantul Matei, in 16 noiembrie, fetele din zona Hategului merg la fantana din mijlocul satului si, la cantatul cocosului, aprind o lumanare si o pun pe margine. Se spune ca, pentru care merita, lumina ce se reflecta in apa se va transforma si ii va arata fetei chipul viitorului sot. Tot acum, femeile lucreaza pana la amiaza pentru a avea spor in casa anul viitor.

Superstitii in Postul Craciunului

La inceputul postului se realizeaza si ofrandele rituale, dedicate, mai ales, pasarilor cerului.

Un vechi obicei ne spune ca de Lasatul Secului trebuie stranse toate oasele si resturile de mancare intr-o fața de masa, iar a doua zi trebuie aruncate afara spre rasarit, spunandu-se urmatoarele cuvinte: “Pasarile cerului! Eu va dau voua hrana din masa mea, cu care sa fiți indestulate si de la holdele mele oprite”. Acest obicei se practica deoarece se crede ca vrabiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.

In postul Craciunului se realizeaza si practici de magie premaritala sau chiar practici oculare, astfel fetele nemaritate trebuie sa adune cate o surcina in fiecare zi a postului, iar in Ajunul Craciunului vor fierbe crupe fara sare.