Concluziile au fost prezentate ieri, în cadrul unei întâlniri de lucru cu autoritățile locale, în care au fost analizate date comparative privind veniturile, cheltuielile și capacitatea reală de funcționare a comunităților locale.

Potrivit datelor prezentate de premier, administrațiile locale din România depind în proporție de peste 83% de transferurile de la bugetul de stat, un nivel considerabil mai ridicat decât media europeană, de aproximativ 51%. Această situație indică o autonomie financiară extrem de redusă a autorităților locale și o dependență structurală de deciziile luate la nivel central.

În același timp, veniturile proprii ale autorităților locale reprezintă doar 1,5% din PIB, un procent foarte scăzut în raport cu standardele europene, care limitează capacitatea comunităților de a-și finanța serviciile publice de bază și proiectele de dezvoltare.

Un alt dezechilibru major semnalat de premier este nivelul extrem de redus al veniturilor provenite din taxe și impozite locale.

România colectează doar 0,74% din PIB din aceste surse, față de o medie europeană de aproape 3,7%, ceea ce plasează țara noastră pe ultimele locuri în Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

În mod particular, taxele pe proprietate sunt mult sub nivelul practicat în celelalte state membre, situație explicată de baza fiscală redusă, valorile impozabile neactualizate și problemele persistente de colectare. Aceste deficiențe afectează direct capacitatea autorităților locale de a genera venituri stabile și predictibile.

Premierul Ilie Bolojan a atras atenția și asupra structurii dezechilibrate a cheltuielilor publice la nivel local. În România, cheltuielile cu salariile din administrațiile locale depășesc de peste trei ori veniturile proprii, o situație unică în Uniunea Europeană. În majoritatea statelor membre, aceste cheltuieli sunt acoperite în principal din resurse locale, ceea ce reflectă un raport mai sănătos între venituri și costurile de funcționare.

În același timp, România se evidențiază printr-un paradox: are cel mai ridicat nivel al investițiilor publice locale din Uniunea Europeană, de aproape 3% din PIB. Premierul a explicat însă că aceste investiții sunt finanțate în mare parte prin programe naționale și fonduri europene, nu ca urmare a capacității financiare proprii a administrațiilor locale.

Diferențele dintre localități rămân însă profunde și persistente. În timp ce unele orașe și municipii mari reușesc să atragă fonduri și să se dezvolte accelerat, numeroase comune și orașe mici se confruntă cu stagnare economică, depopulare și dependență aproape totală de bugetul central.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a subliniat că pachetul de reformă în administrația publică, aflat în pregătire la nivel guvernamental, are ca obiectiv corectarea acestor dezechilibre structurale și crearea unui sistem administrativ mai eficient, mai responsabil și mai apropiat de cetățeni.