Raluca Turcan a venit cu vești bune. Ministra a anunțat că va fi realizată restaurarea clădirii care găzduieşte Teatrul Naţional din Cluj-Napoca şi Opera Națională. Proiectul are o valoare de 20 de milioane euro.

“În perspectiva investiţiilor în patrimoniu, pot să anunţ că Unitatea de management a proiectelor din subordinea Ministerului Culturii a urcat pe SEAP licitaţia pentru studiul DALI pentru restaurarea Teatrului Lucian Blaga şi a Operei Române Cluj. Este un demers care este aşteptat, de restaurare a excepţionalei clădiri care găzduieşte Teatrul şi Opera naţională. E o clădire care a servit mediul cultural aproximativ 100 de ani consecutiv şi care nu a beneficiat până acum de restaurare. Ministerul Culturii a încheiat în anul 2022 un acord de finanţare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În clădirea Teatrului şi Operei din Cluj-Napoca vom investi 20 de milioane de euro net, o investiţie semnificativă şi mult aşteptată”, a declarat Raluca Turcan, în cadrul unei vizite pe care o face în județul Cluj.

Clădirea Operei Naționale din Cluj este un monument istoric, aflată în atenția UNESCO. A fost construită la începutul seciolului XX de către compania vieneză Fellner & Helmer, specializată în realizarea de clădiri de opera.

Sala de reprezentații are o capacitate de 928 locuri. Aceasta făcut obiectul unor lucrări de renovare în urmă cu aproape 20 de ani, în 2005. Atunci, însă, banii au ajuns doar pentru renovarea exterioară.

Elena Vesa

Raluca Turcan va vizita mai multe instituții de cultură din județul Cluj. Ea va merge la Teatrul Naţional şi Opera Română, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Ministrul va participa la ora 17,00 la vernisajul Lapidariului Medieval și Premodern la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Lapidariul este o colecție de pietre mari sculptate. Cel de la muzeul clujean are una dintre cele mai valoroase colecţii de acest gen din țară, cu un număr de 603 de piese.

Strângerea sistematică a elementelor arhitectonice provenite din demolările unor clădiri istorice transilvănene a fost inițiată de  Societatea Muzeului Ardelean, precursorul muzeului actual, Acțiunea a început la jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Acum avem o minunată colecţie de elemente arhitectonice ale caselor de locuit din Clujul Renașterii. Cunoaștem asfel, modul în care erau decorate aceste spații private ale Clujului, primul oraș al Transilvaniei.

COLECȚIILE DIN LAPIDARIU

Lapidariul mai onține o colecție semnificativă de monumente funerare, arhitectonice și sculpturale din secolele XIII-XIX. Aacestea au ajuns la Cluj prin achiziţii, donaţii şi prin intermediul săpăturilor arheologice.

Colecţia lapidariului a fost expusă prima dată publicului în anul 1903, din iniţiativa arheologului Béla Pósta, director al Colecției Numismatice și de Antichități a Societăţii Muzeului Ardelean, în demisolul clădirii centrale a Universităţii Clujene.

Cele mai spectaculoase monumente funerare sunt sarcofagele dedicate memoriei unor personalități marcante ale nobilimii transilvănene.

Arhitectura gotică din Transilvania este reprezentată prin cheile de boltă gotice ale bisericii parohiale Sfântul Mihail din Cluj și prin elemente arhitectonice variate ale Mănăstirii dominicane din Cluj, donate muzeului în urma restaurării edificiului.

În lapidariu sunt expuse primele monumente arhitectonice renascentiste din Transilvania, destinate decorării cetății episcopale din Gilău și cel mai timpuriu tabernacol din Transilvania, provenit din biserica reformată din Coveș (jud. Sibiu).

În cadrul lapidariului sunt expuse șase statui baroce care decorau inițial atica curții de onoare a castelului familiei Bánffy din Bonţida. Statuile au fost realizate între anii 1751-1753 de către unul dintre cei mai renumiți sculptori ai barocului din Transilvania, Johann Nachtigall, reprezentând diferite personaje din Metamorfozele lui Ovidiu.

Lapidariul este redeschis azi după 30 de ani. Reamenajarea își propune reorganizarea pe criterii tematice și cronologice. Colecția este pusă în valoare cu ajutorul unui design modern, interactiv.

Elena Vesa