Potrivit fostului ministru al Energiei, adevărata miză ar fi integrarea României în proiectele regionale privind gazele naturale lichefiate americane și conectarea Europei la LNG-ul din SUA.

„De aproximativ o săptămână sunt atacat constant din anumite zone politico-mediatice. Chiar dacă mă menționează obsesiv pe mine, ținta lor reală este parteneriatul energetic România-SUA. Mai precis, integrarea României, ca jucător cheie, în arhitectura de conectare a Europei la LNG-ul american. Vă spun direct, nu le iese!”, a transmis Bogdan Ivan pe Facebook.

Bogdan Ivan: „Nu mă las intimidat de trompetele Moscovei”

Fostul ministru a afirmat că va continua să susțină cooperarea strategică dintre România, SUA și Uniunea Europeană în domeniul energetic.

„Vreau să lămuresc lucrurile aici și acum: nu cedez și nu mă las intimidat de trompetele Moscovei! Securitatea, siguranța și prosperitatea românilor depind de un parteneriat onest și curajos cu SUA și UE. Împreună, nu dezbinați, cum preferă unii să ne vadă”, a declarat acesta.

Bogdan Ivan a răspuns și acuzațiilor potrivit cărora ar fi făcut presiuni pentru importul de LNG american, susținând că proiectul este parte a unui acord strategic transparent între România și Statele Unite.

Memorandum România–SUA privind LNG-ul american

Potrivit fostului ministru, România și SUA au semnat un memorandum de înțelegere în noiembrie, la Atena, în cadrul reuniunii P-TEC.

„Pe 7 noiembrie, la Atena, în cadrul P-TEC, România și SUA au încheiat un memorandum de înțelegere, semnat de vicepremierul Cătălin Predoiu, care urmărește, printre altele, decuplarea regiunii de la gazul rusesc, concomitent cu aprovizionarea cu LNG prin Coridorul Verde. Fiecare pas pe care l-am făcut eu în susținerea proiectului RO-SUA a fost transparent, corect și în interesul statului nostru”, a afirmat Ivan.

Acesta a precizat că proiectul a fost discutat și susținut inclusiv în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

„Neptun Deep este doar începutul”

Bogdan Ivan a respins ideea că România ar trebui să aleagă între proiectul Neptun Deep și gazele naturale lichefiate din SUA.

„Momentul Neptun Deep este doar începutul. Ne va asigura consumul intern, dar noi trebuie să ne asigurăm prezența regională, ca jucător, nu spectator”, a transmis fostul ministru.

Acesta a subliniat că LNG-ul american transportat prin Grecia, Bulgaria, România și Ucraina este esențial pentru securitatea energetică regională.

„Ce am susținut și voi continua să susțin nu este un contract. Este o strategie RO-SUA pe componenta de gaze lichefiate pentru regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. Dovada? Nu există și nu au existat niciodată discuții de volume, prețuri sau achiziții. Nu există o ofertă comercială de un tip sau altul pe masa statului român”, a precizat Ivan.

Acuzații privind atacuri asupra proiectelor România–SUA

Fostul ministru al Energiei a susținut că anumite grupuri din media și politică încearcă să blocheze constant proiectele comune dintre România și Statele Unite.

„În anumite zone din media și din politică cineva aplică o strategie de atacare, pe rând, prin orice mijloace de compromitere, a potențialelor proiecte România-SUA. Poate pionii se schimbă în timp, dar strategia rămâne aceeași: scandalizare, contestare, frână și talpă. Cu mine nu merge așa! Eu pun România pe primul loc!”, a declarat Bogdan Ivan.

În final, fostul ministru a afirmat că România trebuie să își consolideze poziția în arhitectura energetică europeană și să își mențină orientarea pro-occidentală.

„Iar dacă vrem ca România să aibă un viitor în arhitectura de securitate energetică a Europei, ca lider, nu follower, este bine să alegem corect încă de pe acum. Alegerea mea este direcția pro-occidentală, împreună cu Europa și SUA, în același plan”, a transmis acesta.

Zecile de soldați nord-coreeni și-au pierdut viața în urma unei ofensive în regiunea Kursk. Potrivit sursei citate, Rusia folosește în continuare soldații trimiși de Kim Jong-un pe post de carne de tun, fiind puși înaintea trupelor rusești în conflict.

Totuși, în ciuda tuturor materialelor și informațiilor potrivit cărora soldați nord-coreeni au fost trimiși pentru a lupta de partea Rusiei, Kremlinul neagă în continuare acest fapt. De asemenea, dorind să-și întărească argumentul, Moscova, împreună cu Phenianul, au creat documente false soldaților din Kursk, având locuri de naștere și nume rusești.

„Lipsesc ștampilele și fotografiile, numele patronimice sunt rusești, iar locul nașterii este Republica Tuva”, explică Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei.

Sâmbătă, 11 ianuarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declarase că este gata să facă un schimb de deținuți cu Coreea de Nord, atât timp cât Rusia este dispusă să returneze soldații ucraineni ținuți captivi.

„Pe lângă primii soldați capturați din Coreea de Nord, cu siguranță vor urma alții. Este doar o chestiune de timp până când trupele noastre vor reuși să captureze mai mulți”, a spus Zelenski pe X.

În aceeași postare, acesta a publicat și un videoclip cu soldații nord-coreeni capturați, în care au fost întrebați, printre altele, dacă ar vrea să rămână în Ucraina.

„Nord-coreenii au o strategie de tipul «mașină de tocat carne»”

Un colonel „Leopard” din batalionul 33 „Feline mari” a mărturisit pentru The Times faptul că soldații nord-coreeni sunt folosiți pe post de carne de tun, pentru a detona minele antipersonal plasate.

„Nord-coreenii au o strategie de tipul «mașină de tocat carne». Acolo unde ucrainenii folosesc un vehicul de deminare, ei folosesc oameni”, a spus el pentru publicația britanică.

„Ei se deplasează într-un singur șir, la trei-patru metri unul de celălalt; dacă unul este aruncat în aer, atunci medicii vin din spate ca să ridice morții; șirul merge mai departe. Așa trec ei prin câmpurile minate”, a povestit el.

Vladimir Putin are mai multe condiții în special pentru România, conform agenției bulgare Novinite. Potrivit jurnalistului de investigații Christo Grozev de la agenția de presă menționată, acest subiect ar putea deveni o parte importantă a negocierilor între Rusia și Statele Unite.

Grozev, cunoscut pentru investigațiile sale privind corupția și abuzurile din Rusia, a declarat într-un interviu recent că Putin ar putea accepta ca Ucraina să adere la NATO dacă vor fi îndeplinite anumite condiții. Printre acestea se numără retragerea bazelor militare americane din Europa de Est, precum și o relaxare a sancțiunilor economice impuse Rusiei.

În prezent, Statele Unite au mai multe baze în România, inclusiv la Mihail Kogălniceanu, unde sunt staționați peste 4.000 de soldați americani. Grozev a subliniat că retragerea acestor baze ar putea fi o condiție importantă pentru orice acord între Rusia și Statele Unite.

Grozev a speculat că, deși președintele american Donald Trump ar putea considera acceptabile aceste condiții, există incertitudini legate de poziția țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Republica Cehă, care ar putea avea opinii diferite cu privire la retragerea trupelor americane din regiune.

De asemenea, Grozev a menționat că presiunile interne din Rusia, venite din partea oligarhilor care doresc să pună capăt sancțiunilor internaționale și să restabilească stabilitatea economică, ar putea influența poziția Kremlinului în aceste negocieri.