În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

În a doua zi de Paște – numită și Lunea Albă creștinii obșnuiesc să aibă pe masă ouă roşii de Paşte şi cozonac, alături de flori. De-asemenea, în unele zone se stropeşte casa cu agheazmă, pentru ca locuința să fie ferită de rele.

În Transilvania în a doua zi de Paști, feciorii pornesc cu “stropitul” sau cu „udatul”. Femeile și fetele sunt stropite cu parfum „să fie frumoase tot anul”.

Legenda spune că fiica unui evreu ar fi leşinat la aflarea veştii Învierii lui Iisus. Atunci tinerii din preajmă au stropit-o cu apă pentru a-şi reveni în simţiri. Așa ar fi apărut obiceiul „stropitului” de Paște. Dacă, la început, fetele erau stropite cu apă, acestea sunt stropite acum cu parfum, „udătorii” fiind răsplătiţi cu prăjituri, cozonac şi ouă roşii.

A doua zi de Paști – Lunea Albă este considerată și ziua în care se deschid Porțile Raiului și ale iertării. Potrivit unor credințe populare, cei care se sting în ziua de Paşte şi în prima săptămână de după Paşte vor ajunge direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile Raiului sunt deschise, iar cele ale Iadului sunt închise.

Elena Vesa