Ziua de Sfânta Maria Mare este considerată ca fiind cea care desparte lunile de vară de cele de iarnă.

În satele din Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot acum este momentul când ciobanii coboară oile de la munte. În satul tradițional românesc, bărbații își schimbau pălăria cu căciula. Fetele purtau o plantă numită “năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori.

Din 15 august se deschide un important sezon al nunților. Acesta ține până la intrarea în postul Crăciunului.

Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), este considerată cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Conform tradiției populare în această zi pot fi adunate ultimele plante de leac.

Superstiții de Sfânta Maria Mare

– se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb
– se interzice dormitul pe prispă sau în târnațul casei
– dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă
– femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze şi să le ajute să nască ușor
– nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare; altfel, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei care mănâncă gătit la foc
– nu se lucrează în gospodării; altfel recoltele vor fi fără roade, animalele se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma
– fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi
– fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea