Tema a fost abordată recent în cadrul Comitetului European al Regiunilor, într-o dezbatere dedicată siguranței minorilor în mediul digital, organizată împreună cu Glenn Micallef, comisar european pentru tineret. În cadrul discuțiilor, s-a subliniat consensul existent la nivel european potrivit căruia copiii trebuie protejați online în același mod în care sunt protejați offline, fără a fi forțați să aleagă între siguranță și participarea la viața digitală.

În acest context, mai multe state au analizat sau au adoptat măsuri restrictive privind accesul minorilor la rețelele sociale. Franța și Danemarca discută introducerea unui prag de vârstă de 15 ani, iar Australia a decis interzicerea accesului sub 16 ani, începând cu anul 2025. Aceste inițiative sunt motivate de riscuri reale, precum expunerea la conținut nociv, cyberbullying, exploatarea online sau manipularea algoritmică.

Cu toate acestea, poziția susținută de administrația locală din Cluj-Napoca este că interzicerea generală a accesului copiilor la rețelele sociale nu elimină riscurile, ci le poate deplasa către spații digitale nereglementate, unde nivelul de protecție este semnificativ mai redus. Copiii și adolescenții pot ocoli astfel de restricții prin utilizarea de conturi false, platforme anonime sau rețele criptate, pierzându-se tocmai posibilitatea unei supravegheri și intervenții eficiente.

Municipiul Cluj-Napoca, recunoscut ca un important centru universitar, de inovare și tehnologie, promovează o viziune bazată pe acces responsabil și reglementare inteligentă, nu pe excludere digitală. În această abordare, protecția minorilor trebuie să fie sistemică, implicând autoritățile publice, instituțiile educaționale, părinții și, în mod esențial, platformele digitale.

Printre direcțiile considerate prioritare se numără:

• implementarea unor mecanisme fiabile de verificare a vârstei și identității, care să reducă anonimatul și abuzurile;

• dezvoltarea unor conturi și medii digitale adaptate vârstei copiilor, cu reguli stricte de moderare și fără publicitate direcționată;

• consolidarea educației digitale în școli, pentru dezvoltarea competențelor de recunoaștere și raportare a riscurilor online;

• întărirea responsabilității legale a platformelor digitale în ceea ce privește protecția minorilor.

Primarul Emil Boc a subliniat în mod constant importanța alinierii politicilor locale la valorile și reglementările europene, promovând soluții care protejează copiii fără a le limita accesul la educație, comunicare și participare socială în mediul digital.

Mesajul complet transmis de primarul Emil Boc:

În concluzie, poziția administrației clujene este că siguranța copiilor în mediul online nu poate fi asigurată prin interdicții generale, ci prin politici publice coerente, reglementări eficiente și educație digitală solidă, adaptate realităților societății contemporane.