“Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.”, potrivit CreștinOrtodox.ro.

În timpul Postului Crăciunului, creștinii ortodocși urmează un regim alimentar strict, bazat pe renunțarea la carne, produse lactate și ouă. Există însă anumite zile de dezlegare la pește, vin și ulei, care facilitează adaptarea la restricțiile alimentare, mai ales pentru cei care postesc mai rar.

Dezlegările la pește:

În Postul Crăciunului 2024, există 14 zile de dezlegare la pește. Mai exact, 21 noiembrie, 23 noiembrie, 24 noiembrie, 25 noiembrie și 30 noiembrie. Dezlegarea la pește continuă și în luna decembrie, mai exact pe 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14 și 15 decembrie. În afara acestor zile, este interzis consumul de pește.

În cele 40 de zile de post, credincioșii sunt chemați la o transformare interioară, la renunțarea la patimi și la dobândirea virtuților. Această transformare este necesară pentru a înțelege și a primi cu adevărat darul Nașterii lui Hristos.

În Transilvania ziua este cunoscută şi sub numele de „Luminaţie”. Credincioşii catolici, ortodocşi (care au împrumutat această tradiţie), reformaţi, evanghelici, protestanţi, pregătesc din timp mormintele, curăţându-le, vopsindu-le, iar în ziua Luminaţiei le împodobesc cu flori şi lumânări sau candele aprinse.

Tot cu acest prilej, preoţii citesc în cimitire rugăciuni de pomenire a celor răposaţi, iar în unele zone se împart mici daruri la copii.

Ziua Morților este o sărbătoare de origine celtică adusă de catolici în regiunile din Nord-Vest-ul și Sud-Vestul teritoriului românesc. În bisericile occidentale, cea Romano-Catolică, cea Anglicană și cele Protestante, sărbătoarea Tuturor Sfinților se ține în ziua de 1 noiembrie, după calendarul gregorian. În bisericile orientale, anume cele Ortodoxe și cele Greco-Catolice, prima duminică după Rusalii este Duminica Tuturor Sfinților, echivalentul sărbătorii Tuturor Sfinților din calendarul apusean.

Ziua de Sfânta Maria Mare este considerată ca fiind cea care desparte lunile de vară de cele de iarnă.

În satele din Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.

Tot acum este momentul când ciobanii coboară oile de la munte. În satul tradițional românesc, bărbații își schimbau pălăria cu căciula. Fetele purtau o plantă numită “năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori.

Din 15 august se deschide un important sezon al nunților. Acesta ține până la intrarea în postul Crăciunului.

Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), este considerată cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Conform tradiției populare în această zi pot fi adunate ultimele plante de leac.

Superstiții de Sfânta Maria Mare

– se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb
– se interzice dormitul pe prispă sau în târnațul casei
– dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă
– femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze şi să le ajute să nască ușor
– nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare; altfel, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei care mănâncă gătit la foc
– nu se lucrează în gospodării; altfel recoltele vor fi fără roade, animalele se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma
– fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi
– fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, fiind singurii Sfinți a căror sărbătorire este precedată, la ortodocşi şi greco-catolici, de post.

Petru şi Pavel sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume.

Sfântul Apostol Petru

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină „pescar de oameni”. Mărturisește în numele apostolilor dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvântul în adunarea ucenicilor și îl aleg că apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane. Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.

Sfântul Apostol Pavel

Sfântul Apostol Pavel s-a născut în jurul anului 7, într-o familie de evrei provenind din Tarsul Ciliciei. Numele său la naștere a fost Saul. Acesta ajunge să învețe sub îndrumarea rabinului Gamaliel. Totuși, Pavel nu l-a cunoscut pe Hristos cât timp acesta din urmă a luat forma pământeană, în schimb, a fost martor la martirizarea Sfântului Ștefan. Acest lucru îl determina să devină unul dintre cei mai aprigi apărători ai credinței în Dumnezeu. Pavel este botezat de către episcopului Damascului, un om pe nume Anania, moment care mărcheaza schimbarea numelui sau din Saul în Pavel. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.

Tradiții și superstiții

În jurul acestei sărbători se păstrează o mulțime de obiceiuri și tradiții.

Această zi, este denumită popular SânPetru de Vară și marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului.

Tradiția spune că, de Sfinții Petru și Pavel oamenii au voie să lucreze aproape orice, dar să nu toarcă deoarece se crede că se „întorc colacii de la morți”.

Se spune că în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă şi se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială în ziua de Buna Vestire, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere până în aceasta zi, ca să fie sănătoase.

Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate.

Apar licuricii

Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.

O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Elena Vesa

În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

În a doua zi de Paște – numită și Lunea Albă creștinii obșnuiesc să aibă pe masă ouă roşii de Paşte şi cozonac, alături de flori. De-asemenea, în unele zone se stropeşte casa cu agheazmă, pentru ca locuința să fie ferită de rele.

În Transilvania în a doua zi de Paști, feciorii pornesc cu “stropitul” sau cu „udatul”. Femeile și fetele sunt stropite cu parfum „să fie frumoase tot anul”.

Legenda spune că fiica unui evreu ar fi leşinat la aflarea veştii Învierii lui Iisus. Atunci tinerii din preajmă au stropit-o cu apă pentru a-şi reveni în simţiri. Așa ar fi apărut obiceiul „stropitului” de Paște. Dacă, la început, fetele erau stropite cu apă, acestea sunt stropite acum cu parfum, „udătorii” fiind răsplătiţi cu prăjituri, cozonac şi ouă roşii.

A doua zi de Paști – Lunea Albă este considerată și ziua în care se deschid Porțile Raiului și ale iertării. Potrivit unor credințe populare, cei care se sting în ziua de Paşte şi în prima săptămână de după Paşte vor ajunge direct în Rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile Raiului sunt deschise, iar cele ale Iadului sunt închise.

Elena Vesa

Programul mai include proiecții de filme documentare, concerte susținute de Spitalul de Urgență, Randi și un show cu DJ Harra, precum și un foc de artificii. Evenimentele au loc la Căminul Cultural Avram Iancu și pe vârful Muntelui Găina. Prima zi a Târgului se va încheia cu un foc de artificii, oferit de Primăria Comunei Avram Iancu.

Moţii din Apuseni țin acest obicei de peste 200 de ani. În fiecare an în cea mai apropiată duminică de Sărbătoarea Sfântului Ilie ei urcă pe Muntele Găina pentru a participa la sărbătoarea tradiţională „Târgul de Fete“. 

Obiceiul își are rădăcinile în timpuri străvechi, când locuitorii de pe văile Apusenilor se adunau pe munte pentru a face schimb de produse, dar îi luau cu ei şi pe cei tineri, pentru a se întâlni, a se cunoaşte şi, de foarte multe ori, pentru a se căsători. 

În tradiția orală din Apuseni există și legenda unei găini care obișnuia să depună ouă de aur și care trăiește în munți. Oamenii lor au protejat-o și au păstrat-o în siguranță. O dată pe an ei se adună pentru a-și lăsa copiii să se întâlnească cu găina. Când găina era gata să coboare, obișnuia să-și bată aripile și să se transforme într-o zână minunată. După aceea, obișnuia să predea ouăle sale de aur cuplului proaspăt căsătorit, care era considerat un simbol al fericirii pentru ei în viața ce o aveau de trăit împreună.

Elena Vesa 

Evenimentul de lansare a proiectului ”TranzițIE prin TradițIE” va avea loc de Ziua Iei, sâmbătă, 24 iunie 2023, la ora 11, la Atelierul de Meșteșuguri ASDR, din incinta școlii Dezmir. Programul evenimentului cuprinde: – Prezentarea proiectului ”TranzițIE prin TradițIE” – Parada portului popular – Expoziție cu obiecte tradiționale și haine de port din colecția ASDR Dezmir și din colecțiile dezmirenilor. Proiectul este co-finanțat de Consiliul Județean Cluj.

Încă de la înființare, din 2005, ASDR Dezmir desfășoară activități menite să ducă la atingerea obiectivului principal al asociației: reînvierea și promovarea tradiţiilor satelor.

Elena Vesa