În cadrul unei conferinţe de presă organizată în Biroul Oval, preşedintele american a început prin a se plânge că Statele Unite au cheltuit mai mulţi bani pentru sprijinul economic şi militar al Ucrainei decât pentru partenerii europeni. El a lăsat să se înţeleagă că, pe viitor, ajutorul în faţa ivaziei Rusiei ar putea continua, în condiţiile în care SUA primesc acces la metalele rare aflate în subsolul Ucrainei, informează AP.

„Căutăm să încheiem o înțelegere cu Ucraina prin care ei să asigure ceea ce le dăm cu metalele lor rare și alte lucruri”, a afirmat Donald Trump în faţa jurnaliştilor.

De asemenea, el a sugerat că există deja discuţii în acest sens cu guvernul de la Kiev, care ar fi dispus la o astfel de înţelegere cu Statele Unite

 „Vreau să am securitatea metalelor rare (…). Investim sute de miliarde de dolari. Ei au metale rare grozave. Și vreau securitatea elementelor rare, iar ei sunt dispuși să o facă”, şi-a declarat Donald Trump intenţiile.

În ceea ce priveşte încheierea războiului din Ucraina, preşedintele american a precizat că discuţiile pe această temă continuă şi că s-au făcut progrese, fără a oferi, însă, alte amănunte privind subiectul.

„Am făcut multe progrese cu privire la Rusia, Ucraina”, a spus Donald Trump, continuând:  „Vom vedea ce se va întâmpla. Vom opri acest război ridicol”.

Asta în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spunea sâmbătă că orice negocieri între SUA și Rusia fără participarea Ucrainei sunt inacceptabile şi că până în acest moment discuţiile cu reprezentanţii administraţiei Trump cu privire la încetarea războiului au rămas la un „nivel general”.

„Ei pot avea propriile lor relații, dar a vorbi despre Ucraina fără noi este periculos pentru toată lumea”, a precizat Volodimir Zelenski.

Revenind la metalele rare din subsolul Ucrainei, vă reamintim că, în septembrie 2024, în timpul unei vizite la Kiev, senatorul american Lyndsey Graham a distribuit pe contul său de pe social media un videoclip în care îl are alături pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski și vorbește despre „minerale în valoare de un trilion de dolari, care ar putea fi bune pentru economia noastră”.

„Ucrainenii stau pe minerale de 10 până la 12 trilioane de dolari. Ar putea fi cea mai bogată țară din toată Europa. Nu vreau să-i dau acei bani și acele active lui Putin pentru a le împărți cu China. Acesta este o afacere foarte mare. Să ajutăm Ucraina să câștige un război pe care nu ne putem permite să-l pierdem. Să găsim o soluție la acest război. Ucrainenii stau pe o mină de aur. E ridicol să-i oferim lui Putin 10 sau 12 trilioane de dolari din aceste minerale esențiale pe care să le împartă cu China”, spunea senatorul american ulterior.

Printre primele sale acte oficiale se numără retragerea din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, retragerea din Organizația Mondială a Sănătății și declararea unei stări de urgență naționale la granița cu Mexicul, pentru a combate imigrarea ilegală. La doar câteva ore după depunerea jurământului, Trump a semnat ordine executive care reglementează imigrarea și reduc reglementările de mediu, anunțând măsuri drastice împotriva politicii de diversitate rasială și de gen.

Printre măsurile semnificative se numără retragerea automată a cetățeniei pentru copiii născuți în Statele Unite din părinți ilegali, suspendarea programului de reinstalare a refugiaților și crearea unui „Departament al eficienței guvernamentale” sub conducerea miliardarului Elon Musk, cu scopul de a reduce cheltuielile guvernamentale. Trump a ordonat, de asemenea, ca lucrătorii federali să revină la birou, eliminând munca de acasă, o practică popularizată în perioada pandemiei.

Printre alte măsuri, Trump a semnat un ordin prin care designează cartelurile de droguri mexicane drept organizații teroriste și a anunțat intenția de a revoca legile care protejează drepturile LGBTQ+, o mișcare care a stârnit controverse în rândul susținătorilor drepturilor omului. Totodată, fostul președinte a semnat ordine ce vizează anularea reglementărilor privind vehiculele electrice și interzicerea extinderii energiei eoliene offshore.

În ceea ce privește politica externă, retragerea din OMS și suspendarea asistenței străine pentru dezvoltare sunt doar câteva dintre pașii care subliniază dorința lui Trump de a pune interesele naționale ale Statelor Unite pe primul loc. De asemenea, Trump a anunțat creșterea presiunii asupra imigranților ilegali, prin declararea unei urgențe naționale la granița cu Mexicul, și a reluat discursul despre imposibilitatea de a permite intrarea masivă a migranților în SUA, preferând doar imigrarea legală.

Măsurile sale sunt deja sursa unui intens schimb de opinii, de la critica vehementă a grupurilor de mediu și organizațiilor pentru drepturile omului până la susținerea entuziastă a votanților care îl consideră pe Trump un apărător al intereselor naționale. Va fi, însă, un drum lung în instanțele americane pentru a implementa aceste ordine, multe dintre ele având deja șanse mari să fie contestate.

În timp ce Trump pune în aplicare acest program ambițios de reconfigurare a politicii interne și externe a SUA, întrebările legate de viitorul multora dintre aceste măsuri rămân deschise. Cert este că prima sa zi de mandat a fost marcată de un semnal clar de schimbare, cu acțiuni care riscă să declanșeze ample dezbateri legale și politice.

Principalele ordine semnate de Trump

– Acordarea graţierii şi comutarea pedepselor pentru persoanele care au legătură cu revoltele din 6 ianuarie;

– Declararea imigraţiei ilegale la graniţa dintre SUA şi Mexic drept o urgenţă naţională;

– Desemnarea cartelurilor criminale drept organizaţii teroriste;

– Anularea acordării automate a cetăţeniei pentru copiii născuţi în SUA ai imigranţilor ilegali;

– Suspendarea programului american de reinstalare a refugiaţilor timp de patru luni;

– Crearea Departamentului pentru eficienţă guvernamentală sau DOGE (care va fi condus de Elon Musk):

– Abordarea legii federale care interzice TikTok;

– Tragerea la răspundere a foştilor oficiali guvernamentali „pentru interferenţa în alegeri”;

– Scoaterea SUA din Organizaţia Mondială a Sănătăţii și Acordul Climatic de la Paris;

– Declararea unei urgenţe energetice naţionale pentru a permite extragerea de resurse suplimentare, inclusiv forarea în Alaska;

– „Protejarea femeilor împotriva ideologiei radicale de gen;

-Anularea a ceea ce el a numit obligativitatea impusă de Biden privind vehiculele electrice şi a promis să pună capăt dezvoltării de noi centrale eoliene;

-Suspendarea asistenței străine pentru dezvoltare;

-Acordul global privind impozitul minim pe profit susţinut de administraţia Biden şi negociat cu peste 100 de alte ţări nu are „nicio forţă sau efect” în Statele Unite, cu excepţia unui act al Congresului care să adopte acordul;

-Anularea ordinelor executive care promovau diversitatea, echitatea şi incluziunea (DEI) şi drepturile persoanelor LGBTQ+ şi ale minorităţilor rasiale, îndeplinindu-şi promisiunile de a reduce protecţiile pentru cei mai marginalizaţi americani;

-Ordin de redenumire a Golfului Mexic şi a Muntelui Denali;

Donald Trump este primul președinte al SUA condamnat într-un proces penal. El a fost condamnat pentru falsificarea unor documente contabile care dovedeau plăți către o actriță de filme pentru adulți, prin care îi cumpăra tăcerea legată de o aventură extraconjugală.

Președintele ales a fost găsit vinovat pentru 34 de infracțiuni legate de folosirea banilor din campania electorală din 2016.

Judecătorul Juan Merchan a indicat anterior că liderul republican nu va face închisoare pentru faptele comise. Cu toate că nu va avea o pedeapsă privativă de libertate, Donald Trump va rămâne cu statutul de infractor condamnat.

„Protecția acordată funcției de președinte nu este un factor atenuant. Ele nu reduc gravitatea infracțiunii și nici nu justifică săvârșirea acesteia în niciun fel”, a spus judecătorul.

Președintele ales și avocatul său a strigat că este „o nedreptate”, iar Donald Trump le-a mulțumit amenințător procurorului și judecătorului.

Inițial, Donald Trump urma să fie condamnat pe 11 iulie. O decizie a Curții Supreme a SUA, dată pe 1 iulie, le-a conferit președinților americani o imunitate largă împotriva urmăririi penale.

Pe 3 ianuarie judecătorul Juan Merchan a decis că nu există niciun impediment legal pentru pronunțarea sentinței, moment programat să aibă loc pe 10 ianuarie.