Cu această ocazie, comunitatea își deschide porțile pentru a celebra, împreună cu fiii satului și oaspeții de peste hotare, 100 de ani de memorie colectivă, tradiție și apartenență.

Sâmbătă, 5 iulie, începând cu ora 10:00, se va desfășura o sesiune festivă, cu alocuțiuni din partea invitaților de onoare, donații de carte pentru biblioteca locală și proiecții de film documentar: „Viișoara, prin graiul monumentelor” și „Viișoara în mileniul III”.

La ora 12:30 urmează o sesiune culturală: elevii școlii din localitate vor prezenta sceneta „De la Agârbiciu, la Viișoara”, iar publicul va putea viziona filmul „75 de ani de joc la șură” și asculta evocări emoționante ale fiilor satului.

Duminică, 6 iulie, de la ora 12:30, va avea loc Parada portului popular, urmată, de la ora 14:30, de un spectacol folcloric, ce aduce pe scenă nume îndrăgite și grupuri tradiționale din județ și din Republica Moldova: Felix Gălan, Marcela Silaghi, Andrada Mariș, Grupul „Nuntașii Tradițiilor Clujene”, Formația de jocuri și obiceiuri tradiționale „Zorile” din Mociu, Formația de dansuri populare tradiționale „Urca”, Formația de dans „Cucoara” și grupul vocal feminin „Floarea Dorului” din Drăsliceni, Raionul Criuleni, Republica Moldova.

Viișoara are o istorie care coboară până în epoca neolitică, mărturisită de descoperirile arheologice de pe malul Arieșului – topoare de piatră, fragmente ceramice, vestigii celtice, urme romane și inscripții antice.

Menționată documentar din anul 1318, localitatea a fost consemnată sub diverse denumiri, reflectând evoluția lingvistică și administrativă a regiunii, iar în anul 1925 a primit numele actual de Viișoara. Sărbătoarea reunește dimensiunea istorică, etnografică și comunitară a unei localități care a păstrat vie legătura cu tradiția și memoria locului.