Bivolul românesc, identitate, tradiție și potențial economic pentru satul românesc. Daniel Buda: „Creșterea bivolului trebuie să fie susținută ferm pentru a păstra și a crește stabilitatea zonelor rurale!”

06/01/2026

În contextul provocărilor majore cu care se confruntă satul românesc, exemplele de tineri care aleg să rămână acasă și să investească în agricultură reprezintă un semnal de speranță și continuitate. Un astfel de exemplu vine din județul Sălaj, din comuna Buciumi, o zonă cu rădăcini istorice adânci, unde încă din perioada romană a existat o cetate importantă.

Aici, doi tineri fermieri, Beni și Ionuț, împreună cu familiile lor, au ales să dezvolte o fermă de bivoli, investind într-o activitate tradițională cu un potențial economic semnificativ.

Ferma numără în prezent peste 60 de capete de bivoli, animale recunoscute atât pentru robustețea lor, cât și pentru calitatea excepțională a laptelui. Producțiile obținute ajung, în unele cazuri, la 18–20 de litri de lapte pe zi, performanțe care plasează bivolițele în categoria animalelor de mare valoare zootehnică. Pentru menținerea sănătății efectivului și a calității produselor, fermierii au investit în mulsul mecanic, o soluție modernă care asigură igiena procesului, uniformizarea producției și reducerea efortului fizic.

Cu toate acestea, dificultățile nu lipsesc. Laptele este valorificat în principal prin vânzare directă către consumatori, la prețuri accesibile, însă lipsa unei piețe organizate și a unor unități de procesare face ca nu întreaga cantitate să poată fi comercializată. În aceste condiții, o parte din lapte este consumată de viței, limitând posibilitățile de dezvoltare economică ale fermei. Investițiile în procesare și asocierea fermierilor rămân soluții esențiale pentru depășirea acestor blocaje.

Europarlamentarul și Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Daniel Buda, cunoscut pentru implicarea sa constantă în susținerea agriculturii românești și a fermierilor din zonele rurale, subliniază importanța strategică a creșterii bivolului pentru România.

Potrivit acestuia, acest sector nu este doar o activitate economică, ci un element de identitate și echilibru rural, mai ales în regiunile deluroase, unde exploatarea eficientă a terenurilor este posibilă doar printr-un sector zootehnic bine susținut.

„Fără discuție că, pentru lumea satului românesc și pentru România, creșterea bivolului trebuie să fie susținută, în primul rând, pentru a păstra și a crește stabilitatea zonelor rurale, mai ales în regiunile deluroase, acolo unde nu poate exista o gestionare eficientă a terenurilor fără un sector zootehnic”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda.

La nivel european, Daniel Buda pledează pentru politici agricole care să țină cont de specificul fiecărui stat membru și de nevoile fermierilor mici și mijlocii. Susținerea fermelor de bivoli este, în viziunea sa, o investiție în viitorul satului românesc, în securitatea alimentară și în valorificarea unor resurse tradiționale cu potențial real de dezvoltare.

Bivolul românesc rămâne astfel nu doar un simbol al agriculturii tradiționale, ci și o oportunitate economică importantă, care, cu sprijin adecvat și politici coerente, poate contribui decisiv la revitalizarea mediului rural.

Mesajul complet transmis pentru europarlamentarul Daniel Buda:

„Bivolul românesc: identitate, tradiție și potențial economic pentru satul românesc!

În lumea satului românesc de azi te bucuri când întâlnești tineri fermieri care și-au ales drumul în propria țară și, mai mult, în propria fermă, așa cum au făcut Beni și Ionuț.

În județul Sălaj, într-o comună unde și romanii au găsit de cuviință să își construiască propria cetate — „Buciumi”, acești doi fermieri, împreună cu părinții lor, au investit într-o fermă de bivoli, care astăzi numără peste 60 de capete.

Bivolițele sunt de o frumusețe deosebită, a căror producție ajunge, în unele cazuri, la 18–20 de litri pe zi, ceea ce, pentru cunoscători, le plasează în categoria „vacilor mamă de tauri”. Un element esențial pentru menținerea sănătății animalelor și a calității laptelui îl reprezintă mulsul mecanic, care asigură igiena procesului, uniformizarea producției și reducerea efortului fizic al fermierilor.

Sigur că problemele sunt inerente: vânzarea laptelui o fac direct către consumatori, la prețuri acceptabile, însă nu întotdeauna tot laptele poate fi vândut, iar inexistența unei piețe stabile limitează posibilitățile de dezvoltare, astfel încât, de multe ori, vițeii sunt lăsați cu mamele acestora pentru a consuma laptele.

Tocmai de aceea investițiile în procesare sunt indispensabile, iar, în acest context, asocierea poate să fie soluția.

Fără discuție că, pentru lumea satului românesc și pentru România, creșterea bivolului trebuie să fie susținută, în primul rând, pentru a păstra și a crește stabilitatea zonelor rurale, mai ales în regiunile deluroase, acolo unde nu poate exista o gestionare eficientă a terenurilor fără un sector zootehnic.

Din acest motiv voi susține în continuare ca toți crescătorii de bivoli să fie sprijiniți prin subvenții mai mari, comparativ cu alte sectoare, pentru a încuraja dezvoltarea și menținerea acestei activități tradiționale.”