Căpușele au invadat din nou pajiștile și parcurile urbane la Cluj-Napoca – Verificați-vă cu atenție când vă întoarceți acasă după o zi petrecută în natură!

Conform unui studiu, realizat anii trecuți la Universitatea de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară, s-a constatat că mediul urban reprezintă un habitat excelent pentru mai multe specii de căpușe, din care cea mai abundentă este Ixodes ricinus, principalul vector al Borreliozei Lyme sau al encefalitei de căpușă.

Studiul a fost publicat  într-un jurnal internațional de specialitate și s-a desfașurat ca parte integrantă a Proiectului ”Multidisciplinary One Health excellence research platform for neglected and emerging vector-borne diseases”, finanțat de UEFISCDI, un proiect coordonat de Prof. Dr. Andrei Daniel Mihalca.

Cercetările s-au efectuat de către Drd. Silvia Borșan, în perioada 2018-2019, în cinci locații urbane și două locații periurbane din Cluj-Napoca: campusul USAMV Cluj-Napoca, Cimitirul Mănăștur, Parcul ”Iuliu Hațieganu”, Grădina Botanică ”Alexandru Borza”, o gradină privată cu locație centrală, precum și în Pădurile Hoia și Făget.

Metoda de cercetare

Protocolul de lucru a constat în colectarea căpușelor atât de pe vegetație, prin metoda steagului (”flagging”), cât și de pe diverse specii de mamifere (rozătoare, arici) și păsări din aceste locații. În total, s-a reușit colectarea unui număr de 3.383 căpușe de pe vegetație și 1.107 căpușe de pe fauna sălbatică urbană.

În urma cercetărilor, s-a concluzionat că Cele mai abundente stadii colectate din vegetație au fost cel de larvă (vârf de activitate toamna) și de nimfă (vârf de activitate primăvara și vara).

”Nimfele de I. ricinus reprezintă principalul stadiu de dezvoltare implicat în transmiterea bolii Lyme, fiind și cel mai comun stadiu găsit pe oameni. În plus, dimensiunea lor redusă le face greu de observat, iar în consecință crește timpul de atașare pe gazdă și automat șansele de transmitere a eventualilor patogeni. De asemenenea, studiul nostru a relevat faptul că abudența căpușelor este mai mare în zonele urbane, chiar și în zonele centrale ale orașului, decât în zonele perirubane”, a explicat Drd. Silvia Borșan.

În concluzie, zonele urbane nu sunt lipsite de riscuri și reprezintă chiar medii propice pentru dezvoltarea populațiilor de căpușe.

Protocolul standard atunci când ieșiți în natură

”Recomandarea noastră este ca în timpul plimbărilor în aer liber, inclusiv în  parcuri, să purtați îmbrăcăminte de culoare deschisă (pantoloni lungi, bluze cu mânecă lungă). De asemenea, după astfel de ieșiri este indicat să efectuați o examinare corporală amanunțită acordând atenție deosebită zonelor cu piele fină (cervical, axilar, inghinal), plicilor, inclusiv zona capului și scalpului la copii. Și animalul de companie pe care îl dețineți trebuie să fie în permanență protejat de căpușe prin utilizarea unor produse comerciale de calitate, administrate doar la recomandarea medicului veterinar curant. Nu toate capușele sunt purtătoare de patogeni.

Dacă descoperiți o capușă atașată de corpul dumneavoastră este important este să o îndepărtați în mod corect, folosind o pensă cu vârful fin sau instrumente speciale de tipul unei mini-pârghii. Nu utilizați sub nicio formă metode empirice, cum ar fi aplicarea de produse iritante pentru căpușă (alcool, ulei, benzină, fosfor), deoarece acestea pot induce regurgitarea și transmiterea mai facilă a agenților patogeni. Ulterior, căpușa poate fi adusă pentru identificare morfologică în cadrul Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitare din universitatea noastră, iar partea de profilaxie medicamentoasă discutată cu medicul de familie”, a transmis și Prof. dr. Andrei Daniel Mihalca, cel care a coordonat proiectul.

Elena Vesa