Clujul își onorează Tezaurele Umane Vii: expoziție fotografică deschisă la Consiliul Județean Cluj!

Consiliul Județean Cluj și Centrul de Cultură și Artă Tradițională Clujene marchează Ziua Națională a Tezaurului Uman Viu prin inaugurarea unei ample expoziții fotografice dedicate personalităților din lumea satului clujean care au primit această prestigioasă distincție.

Expoziția, intitulată „Tezaure Umane Vii ale Județului Cluj”, este deschisă publicului în holul Consiliului Județean începând cu 24 noiembrie 2025.

Evenimentul propune o întâlnire vizuală cu cei care, prin munca și talentul lor, au contribuit decisiv la păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial al județului. Fotografiile expuse fac parte din colecția etnografică a Centrului de Cultură și Artă Tradițională Clujene – instituție aflată în subordinea Consiliului Județean – și sunt însoțite de texte explicative în limba română și engleză.

Un cod QR prezent în expoziție îi conduce pe vizitatori către platforma Tradiții Clujene, unde este disponibil volumul digital dedicat Tezaurelor Umane Vii clujene, publicat la Editura Tradiții Clujene.

Contextul sărbătorii.

Din anul 2023, data de 30 noiembrie, când este celebrat Sfântul Apostol Andrei, a devenit și Ziua Națională a Tezaurului Uman Viu. Titlul T.U.V., conferit de Ministerul Culturii în cadrul programului UNESCO, este acordat creatorilor și păstrătorilor de tradiție din comunitățile locale: muzicanți, horitori, jucăuși, meșteri populari sau meșteșugari cu practici rare.

O colecție impresionantă: 17 Tezaure Umane Vii în județul Cluj.

Clujul se află în topul județelor cu cele mai multe distincții T.U.V., însumând 17 titluri acordate între 2012 și 2025. Expoziția valorifică această bogăție culturală, prezentând personalități din diverse zone etnografice – de la Câmpia Transilvaniei până în Munții Apuseni.

Lista completă cuprinde:

• 2012: Vasile Soporanu (Frata) – horitor, rapsod

• 2013: Trio Transilvan „Zorile” din Mociu – folclor instrumental

• 2014: Alexandru Ciurciu (Soporul de Câmpie) – ceteraș; Lovász Ferenc (Vișea) – jucăuș

• 2015: Dumitru și Elisabeta Moldovan (Frata) – pereche de joc tradițional

• 2018: Nicolae Vădan (Rusești) – lutier

• 2020: Ioan Moldovan (Berchieșu) – jucăuș

• 2021: Viorica Tripon (Negreni) – țesătoare

• 2022: Iosif Bordea (Muntele Rece) – cărbunar

• 2023: Simion Drînda (Măguri) – fierar

• 2024: Teodor Tătar (Mociu) – jucăuș; Ioan Goga (Bociu) – geamgiu; Emil Mihaiu (Gherla) – ceteraș; Filep Elisabeta (Sic) – port popular; Mihail Pop (Mociu) – jucăuș

• 2025: Vasile Pop (Frata) – ceteraș; Traian Bălcău (Ceanu Mare) – horitor

O călătorie prin patrimoniul viu al Clujului.

Expoziția oferă publicului imagini reprezentative ale acestor creatori de cultură tradițională: ceterași, horitori, jucăuși, fierari, cărbunari, geamgii, țesătoare sau lutieri. Fiecare fotografie surprinde o parte din identitatea culturală a comunităților clujene și aduce în prim-plan oameni care continuă să transmită mai departe moștenirea generațiilor trecute.

Prin organizarea acestei expoziții, Consiliul Județean Cluj reafirmă rolul său în sprijinirea culturii tradiționale și promovarea patrimoniului imaterial, facilitând accesul publicului larg la poveștile și măiestria Tezaurelor Umane Vii ale județului.