O nouă epidemie cu mare potențial de extindere. Avertismentul OMS

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că actualele epidemii de holeră din lume au un „mare potențial de extinderei” în zonele vulnerabile din Africa de Vest și America Latină. Anunțul a fost făcut de specialistul OMS, Philippe Barboza. În plus, aproximativ 100 de milioane de teste de rutină pentru cancer au fost anulate pe durata pandemiei, în Europa, făcându-i pe experţii medicali să estimeze că în jur de un milion de cazuri au rămas nediagnosticate, se arată într-un raport al publicaţiei medicale The Lancet.

“Estimăm că aproximativ un milion de cancere au rămas nediagnosticate în toată Europa, în timpul pandemiei de COVID-19. Suntem într-o cursă contracronometru pentru a depista aceste cazuri”, a spus profesorul Mark Lawler de la Universitatea Belfast, preşedintele comisiei care a întocmit raportul.

Pe de altă parte, riscul de holeră se observă mai ales în zonele vulnerabile, cu acces limitat la apă potabilă și servicii de canalizare minime, precum focarul din Haiti, unde a provocat peste 150 de decese și există temerea că s-ar putea răspândi prin fluxurile migratorii, relatează medicii.

Potrivit OMS, țara cu cel mai mare risc este Republica Dominicană, care împarte aceeași insulă cu Haiti, dar are un sistem robust pentru a detecta orice caz și a preveni răspândirea bolii, a explicat dr. Barboza.

Epidemia simultană de holeră (Siria, Liban, Pakistan și Malawi) coincide cu o capacitate limitată de producție a vaccinurilor pentru prevenirea bolii, despre care se preconizează că, în 2022, va ajunge la 36 de milioane de doze. Din păcate, situația va fi mai tensionată anul viitor: dintre singurii doi producători ai acestor vaccinuri, unul anunțase înainte de recentele focare că va abandona linia de producție.

Care este soluția pe termen scurt

Raspunsul experților OMS a fost să se reducă doza recomandată de la două la una, ca să se poată controla un focar, deși perioada de imunitate ar fi mai mică (de la șase la 24 de luni, față de patru ani cu regimul complet).

Philippe Barboza a punctat că vaccinurile reprezintă un răspuns pe termen scurt la un focar de holeră, dar nu o soluție îndelungată, care implică acordarea accesului populațiilor vulnerabile la apă potabilă și latrine.