„Plugușorul” și „Sorcova”, două tradiții românești, unice în lume

Despre tradițiile românești s-ar putea scrie pagini întregi. Fiecare sărbătoare mare din calendarul ortodox, are alături pagini întregi de tradiții și obiceiuri românești. Ne vom opri asupra „Plugușorului” și a „Sorcovei”, două dintre tradițiile românești dedicate Anului Nou, unice în lume.

Începând din dimineața de ajun, pe 31 decembrie, copiii, în special băieți, sau tineri însurați de curând pornesc la urat cu „Plugușorul”.  Cei mai mulți dintre ei sunt îmbrăcați tradițional și poartă trăistuțe pline de semințe de grâu, ovăz sau secară. Acestea sunt, în tradiția populară, aducătoare de belșug. Cetele de flăcăi intră din casă în casă și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Mai mult, tinerii pocnesc din bice, sună din clopoței și trag de buhai. Urarea este cunoscută prin satele din țara noastră ca fiind o incantație magică transmisă din tată în fiu. Ea conține vorbe frumoase de prosperitate și belșug.

Buhaiul este un instrument muzical popular format dintr-o putinică cu fundul de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite, producând astfel un sunet asemănător cu mugetul bovinelor, prezente în gospodăriile tradiționale.. Și acest instrument este specific satelor din România.

De aceea, „Plugușorul” este o tradiție care are la bază un obicei agrar, care invoca prosperitatea pentru anul care urma. Cetele de flăcăi intră din casă în casă și urează gazdelor sănătate și roade bogate.

„Plugușorul” este înlocuit după miezul nopții dintre ani de „Sorcova”. Aceasta este realizată în ajun din crenguțe de pomi fructiferi înmugurite sau chiar din crengi de brad, împodobite cu beteală viu colorată și clopoței. În tradiția românilor, clopoțeii sunt aducători de noroc. De asemenea, „Sorcova” se înfrumusețează cu flori din hârtie viu colorate. Se crede că aduc sănătate pentru tot anul. Ritualul presupune ca aceasta să atingă gazda. Copiii sunt cei care duc veselia sorcovitului  din casă în casă. Cel mai simplu text al „Sorcovei” și cel mai frecvent este: „Sorcova, vesela,/Să trăiți, să-mbătrâniți,/Ca un măr, ca un păr,/Ca un fir de trandafir,/Tare ca piatra,/Iute ca săgeata,/Tare ca fierul,/Iute ca oțelul./La anul și la mulți ani!”.

Marele etnograf și folclorist francez Arnold Van Gennep, care a studiat tradițiile românești, spunea despre cele două amintite aici că sunt ritualuri de trecere de la o stare socială sau biologică la alta. Ele marchează încheierea anului vechi și începutul anului nou.