Ziua Protecției Civile: ISU Bistrița-Năsăud a redus timpii de intervenție la solicitări din mediul rural și urban

De ziua Protecției Civile, președintele Radu Moldovan a reiterat ideea reducerii însemnate a timpilor de intervenție a salvatorilor ISU. Dotarea conturată în ultimii 12 ani a redus timpii la 16 minute în zona rurală și 6 minute în urban.

„Încă din 2012 am susținut parteneriatul între Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și ISU Bistrița – Năsăud, achiziționând  12 autospeciale pentru lucru cu apă și spumă  3  ambulanțe de prim ajutor , o autospecială de intervenție și salvare la înălțime, o autospecială pentru descarcerări grele, o autospecială complexă de intervenție, descarcerare și acordarea asistenței medicale de urgență, o ambulanță de prim ajutor pentru zona de câmpie (Punct de lucru Lechința) – din bugetul CJBN. 14 dispozitive de stins incendii de vegetație , 6 atomizoare pentru intervenții , 2 detectoare de gaz,  13 motopompe ,  1 autospecială pirotehnică.  Prin investițiile făcute de Consiliul Județean în parteneriat cu una dintre cele mai Profesioniste instituții ale statului român: Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, timpii de intervenție s-au redus  de la 21 de minute la 16 minute în zona rurală și  de la 10 minute la 6 minute în zona urbană.”, spune președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.

Radu Moldovan i-a și felicitat pe angajații ISU cu această ocazie.

„La aniversarea a 91 de ani de la înființarea Protecției Civile în România, le urez la mulți ani tuturor pompierilor cu ocazia Zilei Protecției Civile și îi asigur de tot respectul și suportul meu. Continuați să munciți cu responsabilitate și patriotism pentru binele comunității din Poarta Transilvaniei • Bistrița-Năsăud și să rămâneți la fel, un model de urmat pentru generațiile viitoare. La mulți ani!”, a transmis președintele CJ Bistrița-Năsăud.

La 28 februarie, este sărbătorită Ziua Protecţiei Civile sau Ziua Apărării Civile. În anul 1933, a luat fiinţă protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468. Acesta aproba „Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene”. Scopul înființării entității era „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului. Existau două obiective: fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor.

Ce reprezintă conceptul de Protecție civilă

Conceptul se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne.  Acestea sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi tehnologice.

Activitatea este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, iar la nivelul agenţilor economici, de către conducătorii acestora.

Coordonarea de specialitate a activităţilor realizează de către IGSU, prin Centrul Operaţional Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. La nivel local – prin centrele operaţionale din structura inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora.

Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare şi alarmare, adăpostire, protecţie nucleară, biologică şi chimică, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.

Carmen Iancu